Criza sanitara va trece intr-o luna. Greul de abia acum începe. Va urma o criza economică și alimentara pentru care România nu e pregătită, neavând resurse financiare și strategii coerente pentru a le contracara sau pentru a le atenua efectele. Masurile disproporționate de distanțare socială și de suspendare sau încetare a unor activități economice raportate la amploarea pandemiei(incomparabil mult mai redusă decât in alte state) vor genera o criza economică cu efecte sociale dramatice. Masurile de distanțare socială, izolare, carantinare trebuiau sa vizeze exclusiv persoanele vulnerabile, cu predilecție pensionarii și cei cu complicații medicale sau comorbidități. Restul cetățenilor trebuiau sa muncească intr-un program normal, evident cu luarea unor măsuri de protecție și igiena suplimentare.
SARS-CoV-2 nu e primul virus care ataca populația planetei. In decursul istoriei umanității au fost sute și in viitor vor mai fi mii. In lupta cu pandemiile de fiecare data a câștigat omul. La fel se va întâmpla și acum. Ne vom imuniza in masa și vom dezvolta rezistența la acest virus. In fiecare an mor zeci de milioane de oameni din cauza fumatului, alcoolului, gripei sezoniere, cancerelor, accidentelor. Dar niciodată nu decretam stare de urgentă, nu generam atâta isterie colectivă și panica ce sunt de natura sa demoralizeze și sa demobilizeze națiunile. E posibil ca aceasta pandemie sa fie folosită ca un pretext la o mișcare mult mai amplă menită sa schimbe raportul de forte și relațiile interstatale, hegemonia și sferele de influența. O noua ordine mondiala. Dar România oricum nu contează in aceasta ecuație.Suntem prea mici pentru un război atât de mare.
Ce lasă Coronavirusul in urma? Vreo 500 de morți, 1.5 milioane șomeri, câteva zeci de mii de firme in faliment, un deficit bugetar de 10%, intrarea economiei in recesiune cu o contracție de 5% pe trimestrele II și III, retrogradarea ratingului de țara de la stabil la negativ, imposibilitatea finanțării deficitelor și datoriilor. Fiind an electoral cu alegeri locale și parlamentare statul scapă și acum de restructurare. Vom păstra același aparat birocratic hipergonflat și hiperremunerat, anacronic și ineficient, dar mare consumator de resurse. Eu spun ca a venit vremea reformelor. Macar in al 12-lea ceas sa realizam lucrul asta. Nu ne mai permitem sa aruncam an de an peste 50 miliarde euro in administrație, sănătate și învățământ. Murim oricum cu zile prin spitalele patriei. Avem peste 400 mii salariați in sistemul public de sănătate din care doar 34 mii sunt medici! Nu mai putem finanța 367 spitale publice din care peste 200 nu au nici specialiști nici aparatura medicală pentru investigații. Invatamantul românesc, vorba fostului președinte, ”scoate prosti cu diploma“ iar conform actualului președinte “analfabeți functionali”. Desi populația școlară s-a înjumătățit de la 5 la 2.5 milioane finanțăm peste 350 mii posturi in educație. Mai mult decât atât in plină criza sanitara, plătim salarii întregi, inclusiv spor pentru orele suplimentare, la o armata de dascăli, desi cursurile au fost suspendate de vreo 6 săptămâni! Solidaritatea e doar pentru fraierii din privat nu și pentru șmecherii de la stat. Ce sa mai vorbim de administrație decât ca este cea mai mare gaura neagră a bugetului de stat.
Pana când vom defila cu peste 3200 de UAT-uri, din care 443 comune au sub 1500 locuitori și 27 de orașe sub 5000,(pragul minim prevazut de lege),cu 3200 de primari și tot atâtea secretare, cu zeci de mii de consilieri și alte zeci de mii de plimbatori de hârtii? Guvernul Nastase a administrat treburile țării in perioada 2000-2004 cu 800 mii bugetari. De ce avem nevoie azi de 1.4 milioane? Ca doar populația țării nu a crescut. Din contra vreo 5 milioane de romani au luat calea pribegiei. O administrație publica cu cât este mai supla cu atât este mai eficientă, mai aproape de cetățean și de nevoile lui. Avem nevoie sa informatizam, sa debirocratizam și sa digitalizam administrația publica. Dar in primul rând e nevoie de o restructurare și o reforma radicala. Polonia o țara dubla ca populație și cu o suprafața cu 90 mii km2 mai mare, comparativ cu România, in 1998 și-a reformat administrația reducând numărul uat-urilor de la 4600 la 2700. E unul dintre motivele pentru care in criza economică din 2008-2009 Polonia a fost singura țara din UE care a înregistrat creștere.
Trebuie sa abandonam discursul și politicile populiste. Nu poți da la popor decât după posibilități, nu după nevoi. Nevoile întotdeauna vor fi mai mari decât posibilitățile. Si atunci nu înțeleg întrecerea asta socialista dintre opoziție și putere in a arunca cu pomeni in popor. Fratilor, înțelegeți ca am ajuns la fundul sacului. Maine poimâine nu o sa avem nici o para chioara. Avem o datorie externa de peste 105 miliarde euro, plecând de la 0 in 1990! Ce am făcut cu atâta bănet? Nu am construit o școala, un spital, o fabrica. Din contra am închis vreo 3000 de scoli, 70 spitale și peste 8500 de fabrici, uzine și combinate! Ca efect al măsurilor de stimulare a economiei și de susținere a agenților economici afectați de Coronavirus încasările la bugetul de stat au scăzut cu 40% in Martie. In lunile următoare vor scădea și mai mult. Vom avea un nerealizat in colectare de peste 60 miliarde lei care adunat la cei 40 miliarde lei deficit bugetar asumat prin legea bugetului de stat vor da o gaura de 100 miliarde lei in bugetul țării, adică 10% din PIB! Ca sa înțeleagă toată lumea am angajat cheltuieli de 400 miliarde lei și o sa avem venituri de mai puțin de 300 miliarde. Impartiti dumneavoastră, ca mie îmi da cu virgula. Ceea ce uita ai noștri strategi in politici bugetare este caracterul imprevizibil al veniturilor raportat la certitudinea cheltuielilor odată ce au fost angajate. Bancile românești nu vor mai putea finanța deficitul statului câta vreme le-am decapitalizat cu vreo 10 miliarde euro în urma rescadențării pe 9 luni a ratelor pentru toți consumatorii de credite, respectiv 850 mii debitori persoane fizice și 145 mii debitori persoane juridice. Ca urmare a retrogradării ratingului de țara nici bancile și instituțiile financiare internationale nu se vor înghesui sa ne finanțeze decât la costuri exorbitante.
Și cum o nenorocire nu vine niciodată singura criza economică va fi dublata de una alimentara. Partea proasta e ca nu numai visteria statului e goală ci și cămara țării. Doar ”beciurile domnești” sunt pline și o sa se umple și mai abitir in perioada următoare. Din producția de griu de peste 8 milioane tone realizată anul trecut azi mai avem in țara in jur de 700 mii tone, inclusiv cu Rezerva de Stat. Restul l-am exportat. Avand in vedere consumul lunar de peste 175 mii tone in câteva luni riscam sa rămânem fără pâine. Putem suplimenta portia de circ, dar s-ar putea sa nu țină de foame. Pe perioada starii de urgenta ar trebui sa suspendam exportul de cereale. Anul agricol 2020 se anunța slab luând in considerare seceta deja instalată in mai multe județe și care a afectat deja culturile pe câteva zeci de mii de hectare. Din 9.7 milioane ha lucrate avem irigații pe doar 800 mii ha(in 1989 erau irigate 3.2 mil.ha). Ar trebui ca statul sa subvenționeze prețul energiei necesara alimentarii stațiilor de pompare și punere sub presiune. E vorba de doar 122 milioane lei. Nici cu cărnița nu stam mai bine. Din 10 milioane porci necesari pentru consumul anual avem doar 2.4 milioane. La fel de prost stam și la carnea de pasare. Ne va trebui 1 miliard euro sa importam. Problema este dacă vom avea bani și de unde. Ca toate țările vor fi afectate de criza. Din acest motiv prioritatea 1 a guvernului este de a direcționa resursa bugetare in agricultura. Un popor trebuie hrănit și in vremuri de pace și cu atât mai mult in vremuri de criza. In aceasta perioada se desfășoară lucrări de însămânțare pentru culturile de primăvara. Daca faina nu o sa prea avem măcar mălai sa facem. Ca tot suntem o țara de mămăligari, spun unii mai răutăcioși. Doar ca vreo 26 mii fermieri, care cultiva 6.5 milioane ha teren agricol, adică 2/3 din suprafața toatala, așteaptă și azi de la stat rambursarea accizei pe motorina aferentă trimestrului lV 2019!
Vorbim de doar 117 milioane lei bani putini pentru stat dar foarte mulți pentru fermieri. Agricultura trebuie prioritizata. Trebuie sa încurajam investițiile in acest sector.Raportat la potențialul agricol putem dubla in 5 ani ponderea acestei ramuri in PIB. Securitatea alimentara e mai importantă decât Securitatea energetică sau chiar militară.Totul pana la papa.
Remus Borza, deputat independent
