Cabinetul Dăncilă a aprobat miercuri Ordonanța de Urgență pentru rectificarea bugetară, în ciuda opoziției președintelui și fără aviz de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În timp ce președintele consideră că decizia Guvernului nu respectă Constituția, Executivul spune că este legală. În acest context, Iohannis a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională.

Dacă se va ajunge la Curtea Constituțională, deși cred că este un scenariu puțin probabil, în cazul unui conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Guvern, din nou va câștiga Guvernul. Bugetul țării este în mâinile Guvernului, nu al președintelui. Dar atât timp cât puterea executivă este împărțită între premier și președinte, fiecare va dori mai multă putere. Din această bicefalitate a puterii executive, au rezultat, de-a lungul anilor, disfuncționalități și conflicte între palate. De câștigat, nu a câștigat nimeni. Însă țara a pierdut. De aceea, ar trebui să tranșăm, mai devreme sau mai târziu, tipul de republică pe care ni-l dorim: prezidențială sau parlamentară. Aceasta este o temă reală de referendum, nu definirea familiei sau alte fumigene lansate în spațiul public de diverși politicieni. Ne dorim o republică prezidențială pe model american, în care președintele este și șeful Guvernului, având prerogative extinse, sau ne dorim o republică parlamentară pe model german, în care președintele are un rol mai degrabă protocolar, puterea executivă fiind exercitată de premier. Dacă poporul se pronunță că trebuie să dăm puteri sporite președintelui, nimeni nu va putea ulterior să-i limiteze prerogativele șefului statului. Poporul român e construit mai degrabă pe calapod rusesc, decât pe unul occidental. Și este foarte probabil să opteze pentru o republică prezidențială. Nostalgia unui tătuc și a unui conducător mult iubit încă îi bântuie pe mulți romani.

Suspendarea sedintei CSAT nu are temei legal

În ultima perioadă, președintele a adoptat o atitudine șicanatorie în relația cu Executivul pentru a forța o acțiune de suspendare din partea majorității parlamentare, care să îi aducă capital politic, din perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor. O atare atitudine belicoasă nu-i va aduce capital politic, ba din contră. Pe 1 august, premierul a cerut președintelui convocarea CSAT-ului, lucrul acesta întâmplându-se abia după o lună de zile. A fost o primă tergiversare. În CSAT, indiscutabil, președintele Iohannis nu are majoritate. Avizul ar fi fost unul negativ. Guvernul are obligația să ceară avizul și implicit CSAT-ul are obligația de a-l da, fie el chiar și negativ. În virtutea respectului instituțional și al colaborării loiale între puterile statului, acest aviz nu poate fi refuzat sau tergiversat. Președintele nu avea temei legal pentru suspendarea ședinței CSAT. Trebuia să supună la vot proiectul de rectificare a bugetului. Suspendarea ședinței și solicitarea adresată Executivului de a veni cu un nou proiect de rectificare echivalează cu un drept de veto pe care președintele nu îl are.

Pentru unii muma,pentru altii ciuma

Guvernul are dreptul la două rectificări într-un an. Prima nu poate fi mai devreme de iulie, iar a doua se face, de regulă, în noiembrie, când Guvernul poate anticipa cu o foarte bună acuratețe închiderea exercițiului financiar și implicit rezervele de bani pe care le are la dispoziție cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de maxim 3%.

Prima rectificare bugetară a fost inițiată de Executiv în august. Au crescut alocările bugetare pentru majoritatea ordonatorilor de credit. Dar sunt și instituții care au pierdut la rectificare, Ministerul Cercetării, Ministerul Energiei, Ministerul Turismului, Administrația Prezidențială, SRI, SIE, STS. De aici și supărarea președintelui. Sunt și ministere din cadrul sistemului de securitate națională care au primit venituri suplimentare în urma rectificării: Ministerul Administrației și Internelor (+366 milioane lei). Ministerul Apărării are un buget de 18 miliarde lei, România fiind printre puținele țări membre NATO care a alocat 2% din PIB pentru Apărare. Dispunând de aceste sume, România a contractat sistemele de rachetă sol-aer Patriot, rachetele sol-sol cu bătaie mare tip Himars și construcția a patru corvete multifuncționale. Valoarea, doar, a acestor trei contracte, e de 7 miliarde euro, plus TVA! Nu putem da și la Armată și la servicii miliarde de euro si in acelasi timp să construim și autostrăzi, școli sau spitale, pentru că nu avem bugetul Germaniei sau al Statelor Unite.

Guvernul trebuie să-și fixeze niște priorități în acord cu nevoile imediate și stringente ale cetățenilor țării. Cu toate acestea, instituțiile din zona securității naționale au bugete generoase. SRI are credite bugetare de 2,3 miliarde lei și credite de angajament de încă 2,2 miliarde lei!Prin rectificarea bugetară, i s-au luat 113 milioane lei, aproximativ 5%. Bugetul alocat în 2018 e mai mare cu 13,2% față de anul 2017. Deci, chiar și după rectificare, SRI rămâne cu un buget mai mare cu 8%, față de anul anterior. Câtă vreme însuși directorul SRI, Eduard Hellvig, a denunțat protocoale de colaborare cu DNA, Parchetul General și ÎCCJ, i-a trecut în rezervă pe acei generali care considerau justiția un câmp tactic al SRI, câtă vreme nu o să mai ceară ÎCCJ emiterea a peste 2000 de mandate de interceptare pe siguranță națională în medie pe an, fără a fi deferit niciun terorist justiției, este de la sine înțeles că și cheltuielile operative în acest an vor fi mai mici. Nu ar strica și o restructurare de personal, câtă vreme România are cei mai mulți ofițeri de informații la suta de mii de locuitori, respectiv 60. SUA au 11 ofițeri de informații la suta de mii de locuitori, Germania 3,3, Franța 5 și Marea Britanie 6,2. Bugetul SRI este de șapte ori mai mare decât bugetul Ministerului Economiei, de patru ori mai mare decât bugetul Ministerului Energiei, de două ori mai mare decât bugetul Ministerului pentru IMM-uri, de șase ori mai mare decât bugetul Ministerului Mediului și de 25 de ori mai mare decât bugetul Ministerului Turismului.

Chiar și Serviciului de Informații Externe, condus de psd-istul Gabriel Vlase, i s-au tăiat 16 milioane lei, reprezentând 5% din bugetul anual de 290 milioane lei. După rectificare, bugetul SIE rămâne cu 10% mai mare decât anul trecut. Și STS i-au fost luate 16 milioane, aproximativ 4,5% din bugetul de 332 milioane lei aferent anului 2018. După rectificare, bugetul STS rămâne cu 17% mai mare decât în 2017. Administrației Prezidențiale i-au fost luate 12 milioane lei, din cele 57 alocate la începutul anului,adica aceeasi suma cu care s-a majorat bugetul in 2018 fata de 2017.Dar și Ministerului Cercetării și Inovării i-au fost luate 122 milioane lei, Ministerului Energiei 47 milioane lei, Ministerului Turismului 17 milioane lei, după ce acest minister, foarte important pentru economie, avea alocări la începutul anului de doar 63 milioane lei.Putina economie nu strica nimanui. Nici măcar Preşedintelui.

Remus Borza, deputat independent