ANALIZĂ FLUX 24 ŞI COMISARUL DE PRAHOVA:

(Potrivit art. 24, pct. 5 din Legea nr.182/2002, se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarii legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime.)

 Nota: Prezentul eseu de analiza-sinteza a fost intocmit in baza informatiilor si datelor publice relevante preluate critic din produsele jurnalistice credibile, respectiv din acele materiale / articole de presa cu un caracter preponderent obiectiv imprimat de sursele de origine, care au fost identificate a fi bine informate si provenind din mediul intrinsec, fie al entitatilor care compun binomul, fie apropiate rezonabil acestora.

 Pentru exemplificare, amintim ca am folosit:  Ziua News, B 1 TV, NASUL TV, LUJU (Lumea Justitiei), InPolitics , Centrul Roman pentru Investigatii Jurnalistice CRIJ), UNDE TV etc., evitand “presa de casa a binomului”[1](supranumita si Divizia Presă a Binomului SRI-DNA)[2], subiectiva, rau-voitoare, ale carei directii publicistice sunt imprimate de comenzile / ordinele date de generalul locotenent FLORIAN MIHAIL COLDEA si LAURA CODRUTA KOVESI (e. g. DIGI 24, post al RDS – RCS patronat ultra-discret de Zoltan Teszari, la care este angajat iubitul sefei DNA, Florian Nemes; agentia de stiri HotNews etc.)

Izvoarele de informatii si date se localizeaza in locuri si medii diferite, variate:

• mediul politic: presedintele Senatului Romaniei, Calin Popescu Tariceanu, senatoarea Steluta Cataniciu[3], senatorul Daniel Savu, care este si membru in Comisia permanenta parlamentara comuna a Senatului si Camerei Deputatilor pentru exercitarea controlului asupra activitatii SRI, senatorul independent Valer Marian, deputata Elena Udrea, fost ministru al dezvoltarii regionale si turismului);

 

• mediul magistratilor (Alina Bica-fosta sefa DIICOT, Asociațiile magistraților din Romania – AMR, UNJR si APR – de judecatori si procurori, care au luat pozitie fata de existenta ofiterilor acoperiti ai SRI in Justitie si impotriva sintagmei “Justitia camp tactic pentru SRI” promovata intr-un nefericit interviu de generalul de brigada SRI DUMBRAVA DUMITRU, seful Directiei Juridice, sesizand Asociatia „Magistratilor Europeni pentru Democratie si Libertati” – MEDEL care, la randul ei, a sesizat autoritatilor de la Bucuresti ca independenta justitiei este pusa in pericol. Intr-un stat de drept, intr-un stat cu o democratie rezonabila, cum inca Romania pretinde sau isi inchipuie ca este, cum anume actioneaza procurorii si judecatorii nu este treaba vreunui serviciu de informatii. Daca exista procurori corupti, inclusiv in interiorul DNA, exista si alti procurori care sunt cinstiti si care, asa cum s-a dovedit, sunt capabili sa-i prinda si sa le faca cuvenitele dosare penale si rechizitorii. Daca exista judecatori corupti si, din pacate, vedem ca exista, si nu putini, este treaba procurorilor sa-i prinda si se vor gasi alti judecatori cinstiti care sa-i condamne. Si, in fine, exista Consiliul Superior al Magistraturii care, in mod normal, daca nu s-ar afla si el in „campul tactic”, ar avea datoria si ar fi capabil sa solicite, el insusi, verificari si investigatii prin intermediul Inspectiei Judiciare. Daca Inspectia Judiciara nu este si ea „camp tactic”. Cred ca semnalul Asociatiei Magistratilor Europeni ar trebui sa ne cutremure. Si sa-l cutremure, in primul si in primul rand, pe presedintele Klaus Iohannis. Pentru ca independenta justitiei este o chestiune care tine de siguranta statului.CSM nu a elucidat problema, sicanandu-i pe colegii magistrati, iar CSAT nu a transat existenta ofiterilor acoperiti in magistratura, raspunsul fiind ironizat chiar de fostul Sef al Cancelariei Prezidentiale, Dan Mihalache (acum ambasador la Londra): „Exista obligatia legala, nu noi am introdus-o, pare-mi-se (a fost prevazut de lege-n.n.) in anul 2005 sau 2006 ca CSAT sa verifice aceste lucruri (…) Daca ma intrebati pe mine este putin complicat. Nu vad aici foarte bine rolul CSAT si poate intr-o zi aceasta prevedere ar trebui regandita pentru ca CSAT nu are instrumente la dispozitie pentru a verifica 23.000 de magistrati (…) Poate sa ia acele declaratii pe propria raspundere si sa le trimita institutiilor, institutiile raspund. Raspunsul institutiilor acesta a fost. Nu exista capacitati proprii ale CSAT de a umbla dupa ofiterii acoperiti. (…) De aceea va spun ca eu am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost raspunsul institutiilor statului”.

 

• Mediul academic: Alina Mungiu Pippidi, preşedintaSocietăţii Academice Române (SAR) a cerut insistent clarificarea existentei ofiterilor acoperiti SRI in Justitie, Presa si Politica.

 

• Mediul fostilor ofiteri SRI, dati afara in 2014, pentru ca au devoalat coruptia si abuzurile din sistem (Dedu, Florea si Gulianu).

 

• Dosare neclasificate ale parchetelor si instantelor de judecata (DNA, PICCJ, Tribunalul Militar Bucuresti, Curtea Militara de Apel Bucuresti).

De aceea, urmatoarele afirmatii sunt riguros exacte:

• „Justiţia română este selectivă, abuzivă şi demonstrativă: îi execută în pas de defilare pe diverşi oponenţi sau pe cei care mediatic susţin  alte interese, iar apropiaţii sunt protejaţi. Undeva, mai la vale, oricum toţi ajung la o înţelegere; dacă justiţia ar fi fost corectă, ar fi fost la datorie pentru toţi, iar corupţilor din puşcărie le-ar fi fost confiscate averile. Sumele uriaşe furate de la statul român ar fi putut constitui o bază bună pentru proiecte naţionale de investiţii – ceea ce nu se întâmplă.”[4]
• “Lupta DNA impotriva sau pentru protejarea coruptiei. Avem motive temeinice sa constatam ca acestia lupta pentru ambele, in functie de interes sau / si de obligatii.”[5]

 

In aceeasi ordine de idei, la sedinta Consiliului Superior al Magistraturii, din ianuarie 2015, Presedintele nou investit atunci, Klaus Iohannis, remarca:

„Un magistrat e atat de independent cat alege el sa fie.”

 Ulterior a uitat-o, indeosebi dupa ce a pierdut procesul de la Sbiu si Brasov cu casele dobandite prin fals si uz de fals, declarand ca nu-i convine Decizia Curtii de Apel Brasov, prin care i se luau aceste imobile.

Serviciului Roman de Informatii se confrunta cu existenta si amplificarea unei problematici institutionale, de sistem.

Asadar, sub aspectul resortului cauzal care propaga actuala stare de lucruri in sistem, evoc cateva cauze mai importante si cu impact negativ major imediat, pe termen scurt si, ceea ce este mai grav, pe termen lung (in ipoteza ca nu se vor identifica si aplica masuri de corectie pertinente si eficiente):

 

1. Mentinerea in SRI, o ingrijorator de mare perioada de timp dupa Revolutia din 1989, a ofiterilor de securitate.

√ Aceasta cauza – concluzie este pe deplin conforma cu realitatea si sustinuta cu argumente care nu pot fi respinse.

Directorii SRI Virgil Măgureanu, Costin Georgescu si Radu Timofte ne-au dat asigurari, rând pe rând, ca instituţia din subordine tinde să devină un serviciu de informaţii modern, în cadrul caruia numărul fostilor ofiteri de securitate este într-un continuu regres[6]. Afirmatiile sunt doar partial adevarate deoarece, pe de o parte, raul fusese deja facut si isi produce si astazi efectele nefaste, iar pe de alta parte, SRI tot nu a scapat de securisti care, culmea, se mai afla si in unele „functii cheie”: g-ral. brig. PUIU GHEORGHE (trecut in rezerva abia de la 01.08.2016 !!!), col. PASARE BOGDAN sau importante – col. MARIN CONSTANTIN, sef directie judeteana, cu functie de general maior (iar pana in septembrie 2012, un exemplu de similar, respectiv col. DINCA DANIEL NICOLAE – sef DJI Buzau[7], coleg de Securitate cu fostul sau omolog de la Prahova).

Alt fost director, GEORGE CRISTIAN MAIOR, declara in Romania Libera din 05 aprilie 2008 ca, in SRI, „mai activeaza 120 de fosti ofiteri de Securitate”.

Cu tot respectul, am avut inca de atunci serioase indoieli cu privire la corespondentul in realitate al acestui numar si credem ca, mai degraba, domnul director a fost dezinformat tot de un securist, sef directie resort resurse umane, unitate centrala care a fost condusa, neintrerupt si in exclusivitate, de fosti ofiteri de Securitate: g-ral. brig. BADESCU DUMITRU, g-ral. brig. CORNECI OVIDIU, g-ral. brig. GHEORGHE LAURIAN, col. BOERU MARIAN, astazi fiind condusa de col. PASARE BOGDAN, fiul ofiterului de Securitate, col. (r) PASARE AURELIU[8].

Numai la DJI PRAHOVA mai activau, in urma cu sase ani, cca. 20-23. Chiar la inceputul anului 2014 erau in activitate minim 10 foste cadre de Securitate.

Asadar, este imperios a se intelege ca, daca societatea civila, politicienii sau partenerii externi din Clubul de la Berna, mai pot crede astfel de enunturi, noi, cei care lucram in interiorul sistemului de atatia ani, percepem o alta realitate decat cea cosmetizata si prezentata in ambalaje de comunicare corespunzatore.

Si astazi, in luna iulie 2016, dupa 27 ani (un sfert de secol !), activeaza[9] :

g-ral. brig. PUIU GHEORGHE – director general de securitate, trecut in rezerva de la 01.08.2016;

col. BALAN MARCEL[10] – sef sector in Directia Generala „Y” (Managementul Resurselor Umane, Organizare);

col. MITROI DUMITRU – fost loctiitor al sefului Directiei Generale „E” – Securitate Interna, in prezent sef grupare de sectoare in aceeasi unitate, fost absolvent al Scolii de Militie si Securitate unde a fost coleg cu

1. col. CEAUS GHEORGHE, in prezent, inca, seful unui birou informativ la DJI Prahova,

col. MARIN CONSTANTIN – sef directie judeteana si alte cinci – sase cadre.

 

Cu privire la ultimul, doresc sa dezvolt putin, deoarece este unul din cele mai grave cazuri de mentinere in sistem si in functie, contrar prevederilor legale.

Astfel, in ceea ce priveste desemnarea, imputernicirea si, in final, numirea col. SRI Marin Constantin in functia de comandant al unitatilor teritoriale ale SRI din Prahova si Dambovita, fara efectuarea verificarilor obligatorii de catre CNSAS, consider ca SRI a derapat grav de la normele statului de drept si ale democratiei.

S-a motivat ca SRI nu ar detine date despre col. MARIN CONSTANTIN ca ar fi facut politie politica. Niciunde in Legea nr. 14 / 1992 sau in OUG 24 / 2008 aprobata prin Legea nr. 293 / 2008, nu este prevazuta obligatia SRI de a detine astfel de date, de a le procesa si a le da vreo eficienta juridica, asa cum sustin procurorii militari (fila 7 din Ordonanta). Pe de o parte, SRI nu este abilitat in acest sens / in aceasta materie, neavand vreo competenta, iar pe de alta parte legiuitorul nu a inteles sa impuna formularea solicitarii de verificare de existenta vreunei conditii, respectiv de aceea daca SRI „detine date”, argumentatia magistratilor militari fiind, aici, o inovatie juridica, deorece, in acest scop, in Romania, s-a infiintat Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS).

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, se află sub controlul Parlamentului României şi funcţionează în baza OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.

Subsemnatul consider, motivat si cu probe, ca membrii Biroului Executiv al Consiliului Director al SRI se fac vinovati de indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu, deoarece l-au numit si mentinut pe MARIN CONSTANTIN in functia de sef directie judeteana a SRI, incalcand dispozitiile imperative ale OUG 24 / 2008, care interzic, neconditionat si fara exceptii, numirea acestei categorii de persoane in functii de conducere la nivelul„structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii”.

Astfel, conducerea SRI l-a desemnat, imputernicit si, in final, numit inca din anul 2006, pentru ca apoi sa-l mentina, in functii de comanda pe col. MARIN CONSTANTIN, fost ofiter de Securitate, fara a solicita Colegiului Consiliului National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii, asa cum obliga art. 3, alin. 1, lit. h coroborate cu art. 5 din OUG 24/2008 aprobata prin Legea nr. 293/2008, verificari asupra sa, respectiv daca a fost lucrator al Securitatii si daca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, cunoscand ca acesta a avut calitatea de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrieri ascunse / anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova.

Asadar, nu SRI trebuie sa detina date si informatii despre ofiter, ci, potrivit legii, CNSAS. Dar, pentru a efectua procedura legala, acestei institutii, SRI trebuie sa-i transmita, conform art. 5 din OUG nr. 24/2008, declaratia pe proprie raspundere a ofiterului si sa-i adreseze o cerere de verificare, asa cum il obliga legea.

MARIN CONSTANTIN, ofiter al SRI cu gradul de colonel si functie de general maior, fost sef al Directiei Judetene de Informatii Prahova (pana la 01.07.2014)[5], in prezent sef al Directiei Judetene de Informatii Dambovita (ambele „structuri judeţene ale Serviciului Român de Informaţii” asa cum prevede actul normativ) a fost lucrator al Securitatii, avand calitatea de ofiter (cu gradul de locotenent) in perioada august 1987 – decembrie 1989, in cadrul Departamentului Securitatii Statului, Inspectoratul Judetean Prahova al Ministerului de Interne, Securitatea Judetului Prahova, ca absolvent al Scolii Militare de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Bucuresti, arma „Securitate”.

Din toate relatarile fostilor colegi dar, indeosebi, din metodele si mijlocele abuzive utilizate de Securitatea comunista, precum si din atributiile structurii de Securitate din care a facut parte (speciala „S”), rezulta fara putinta de tagada ca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului,in calitate de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrisori anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova.

            Aceasta imprejurare de fapt le-ar fi obligat, cu atat mai mult, pe  persoanele din conducerea SRI sa solicite verificari la CNSAS fata de acest ofiter, inaintea numirii in functie, in conditiile in care cvasi totalitatea colegilor de scoala militara si de Securitate ai susnumitului au fost stabiliti a fi lucratori ai Securitatii sau, dupa caz, agenti ai politiei politice comuniste, iardansul nu.[6]

In Ordonanta de clasare se mai retine ca nu exista „in acest sens o hotarare irevocabila a vreunei instante de judecata”, cu referire la Marin Constantin. Constatarea este superflua. Bineinteles ca nu exista, atata timp cat SRI nu a cerut, asa cum il obliga legea, verificari specifice la CNSAS. Este o logica inversa, invocandu-se in apararea persoanelor vinovate de incalcarea legii, chiar propria  culpa.

Faptul ca, in prezent, Directia de specialitate din cadrul CNSAS desfasoara activitati specifice administrative de verificare privindu-l pe ofiterul de securitate Marin Constantin, se datoreaza demersului unor terte persoane fizice, si nu vreunei conformari a SRI la obligatiile care ii revin din lege.

Chiar si in aceasta „logica schiopa” a procurorilor, daca admitem ca, in ceea ce-l priveste pe ofiterul de Securitate Marin Constantin, nu exista „in acest sens o hotarare irevocabila a vreunei instante de judecata”, in aceeasi masura si cu aceeasi forta argumentationala trebuie sa admitem ca nu exista nici adeverinta prevazuta de art 8, lit. b din OUG 24/2008 aprobata prin Legea nr. 293/2008, din care să rezulte contrariul, respectiv că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii. Asadar, si in aceasta varianta complementara, incalcarea legii tot a avut loc.

Ultima ratio, arat ca exista un inscris oficial care dovedeste, fara nicio putinta de tagada, ca fapta penala este reala. Documentul este oficial, este eliberat de CNSAS si poarta nr. P 1259 si 9/2015 din 04.05.2015[7].

Acesta, expresis verbis, arata „negru pe alb” ca:

„…. nu, Serviciul Roman de Informatii nu a solicitat CNSAS verificarea d-lui colonel SRI Constantin MARIN, nascut la data de 28.07.1961 in Ploiesti, fiul lui Petre si al Ecaterina cu ocazia numirii acestuia ca sef al Directiei Judetene de Informatii Prahova (UM 0735 Ploiesti)…”

De altfel, in subsidiar, consider ca se impunea extinderea urmariri penale pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 297, alin. 1 Cod penal, constand in aceea ca persoane cu functii de conducere din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cu buna stiinta si rea credinta, nu au efectuat verificarile din oficiu la care obliga legea privindu-l pe ofiterul de Securitate col. Marin Constantin.

Din aceeasi adresa oficiala emisa de CNSAS cu nr. P 1259 si 9/2015 din 04.05.2015, rezulta ca, nici pana in prezent, institutia nu a finalizat „verificarile din oficiu”, desi Marin Constantin a fost numit in functii pentru care legea impune verificari, de peste 15 (cinsprezece) ani, numai in functia de comandant unitate (ca structura teritoriala a SRI) fiind de peste 6 (sase) ani.

O astfel de atitudine / conduita a unor institutii ale statului roman ar trebui sa fie calificata ca fiind derizorie, iar nu denuntul meu.

Aceasta deoarece, potrivit art. 31, alin. 2 din Legea nr. 51/1991, “Nu pot activa în serviciile de informaţii persoanele care au fost găsite vinovate pentru acţiuni îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, iar SRI nu stie nici pana in prezent daca, in ceea ce priveste persoana col. Marin Constantin, se afla intr-o astfel de situatie sau nu, cu referire la activitatea acestuia in Securitate ca organ represiv de polite politica al statului comunist.

 

• Fara teama de a gresi, reamintesc nefastele perioade anterioare (mai vechi sau recente) pentru SRI, cand au fost devoalate multiplele si gravele infractiuni savarsite de generali si ofiteri cu grade superioare, aflati in functii importante de comanada, din care nominalizez doar o modesta lista: generalii EUGEN GRIGORESCU[11], OVIDIU SOARE[12], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[13], PETRACHE CANDEA[14] si, capo dei capi, GIONI POPESCU.
• Accederea SRI in anul 2010 in selectul Club de la Berna a fost o realizare deosebita, sub multiple aspecte, fiind de necontestat munca si abilitatea factorilor de conducere care au contribuit si au determinat acest succes. Nu este, insa, mai putin adevarat ca aceasta calitate obliga Serviciul la respectarea uneia din conditiile de baza, declarata formal ca fiind indeplinita: eliminarea din sistem a fostilor ofiteri de securitate sau, ca o concesie, in procentul acela mic al celor ramasi si reciclati de SRI, sa nu fie ofiteri care sa indeplineasca functii de conducere sau sa ocupe posturi in structuri informativ-operative sensibile.

2. Mentinerea si cultivarea la nivelul SRI a unor mentalitati securiste [15]:

• Marginalizarea personalului de valoare.

Nu sunt numite, sustinute si promovate cadrele de valoare din sistem si nici nu sunt admisi candidatii la incadrare inteligenti, cu avergura, care dovedesc ca gandesc elaborat, independent, avand capabilitatea nativa de a iesi din tipare / sabloane[16]. Cauza principala este teama organica a celor pozitionati superior in ierarhia militara a organizatiei ca isi vor pierde functiile si privilegiile, in conditiile in care nu le-au ocupat pe criterii de competenta profesionala si experienta vasta / rezultate consistente in pilonul in care au fost promovati, ci pe obedienta, carierism, sfertodoctism[17]. Se prefera persoanele mediocre[18], bune executante, cu „initiative proprii” pe care le au, de fapt, numai la ordin. Mai grav este ca, astazi, multi ofiteri cu functii de conducere, chiar daca nu au servit inainte de 1989 structurile, au “mentalitatea de securist”, care le limiteaza practic capacitatea de a promova schimbarea.

• Practicarea unui comportament de tip stalinist.

Este necesar a se intelege de catre sefii institutiei militare SRI ca – potrivit art. 1, alin. 2 din Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80/1995 – cadrele militare sunt in serviciul natiunii (si nu in cel al unei persoane anume, indiferent cine este aceasta, si nici in slujba vreunei grupari / entitati politice, private sau de alta natura)si ca, in conformitate cu art. 7, alin. 1 din acelasi act normativ, indatoririle, drepturile si libertatile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constitutia Romaniei, legile tarii si Statut, precum si in Regulamentele militarepublicate in Monitorul Oficial al Romaniei, si nu de creatiile pseudo-juridice din interiorul SRI ori de regulile carora li se da forta juridica, stabilite ad-hoc functie de militarul vizat[19].

Pierzandu-se din vedere aceste deziderate, apare riscul major si iminent al unor grave derapaje ale structurii militare de la respectarea statutului cadrelor militare, a regulamentelor militare si a propriilor instructiuni si metodologii aprobate prin ordinul sefului acesteia. Atat cronologic cat si din punct de vedere al importantei, prima simptoma destabilizatoare care se manifesta in buna functionare a unui angrenaj organizational militar este instalarea abuzurilor si arbitrariului in actul de comanda, cu un intreg cortegiu de consecinte nefaste, printre cele cu un puternic impact fiind subminarea coeziunii structurii militare  si / sau a coeziunii dintre diferitele categorii de personal.[20]

Caz concret este chiar col. MARIN CONSTANTIN, ale carui valori de gandire sunt de o asemenea sorginte. Astfel, din caracterizarile pe care acesta si-a permis a le face unor colegi / subalterni, transpare aplicarea devizei staliniste “Cine nu-i cu noi, este impotriva noastra”. De exemplu, fostul meu coleg, care m-a inlocuit la comanda Sectorului “Contraspionaj”, dl. lt. col. BADEA CONSTANTIN – TITI, este poreclit de MARIN, “TITI-MILĀ” (aspect luat la cunostinta cu indignare de cel in cauza). Pe dl. mr. VASILE MIHAI (ofiter analist al sectorului si, probabil, promovat recent loctiitor al sefului de sector) l–a definit ca fiind „un organism care se poate adapta si trai in orice mediu” (caracterizare facuta in biroul comandantului, in toamna anului trecut, de fata fiind si dl. lt. col. BADEA CONSTANTIN – TITI). De remarcat ca cei doi ofiteri „nu sunt” cu acesta, deci – potrivit devizei – ar fi impotriva sa, ceea ce este aberant din punct de vedere rational.

In general, subordonatii care dovedesc sobrietate si verticalitate si nu sunt dispusi la a-l flata / lingusi sunt priviti cu maxima suspiciune si introdusi in categoria „dusmanilor si tradatorilor”[21].

De altfel, la Prahova a existat, cel putin pana la 01.07.2014, „cea mai nocivă filiala a SRI[22]”, fie si numai pentru simplul motiv ca, timp de 25 ani, a fost condusa numai de ofiteri de securitate.

Ultimul tinde a-i intrece pe toti: col. MARIN CONSTANTIN (un demn urmas al lui Paltanea in activitatea infractionala, un epigon al acestuia din punct de vedere al inteligentei si profesionalismului), culmea, mutat la DJI Dambovita, fara a fi indepartat din sistem.

Nota: Venind din directii variate (mediul politic, al societatii civile si academice, al presei, al oamenilor simpli si chiar din interiorul sau, de la fosti ofiteri care cunosc prea bine situatia), criticile, luarile de pozitie si chiar denunturile / plangerile penale impotriva lui Coldea, indeosebi (daca nu chiar in totalitate), au generat inevitabil o coborare vertiginoasa a indicelui de incredere si popularitate, valorile acestuia fiind in ultimul timp cele mai scazute inregistrate vreodata in istoria SRI.

Deoarece, intr-o atare situatie alarmanta (care punea SRI-ul intr-o lumina complet nefavorabila inclusiv in relatiile parteneriale externe, indeosebi cu SUA, dar si printre serviciile omologe membre in Clubul de la Berna) trebuia facut ceva, dupa indelungi bajbaieli si ezitari (cum spuneam de neacceptat la un astfel de nivel), s-a optat pentru schimbarile anuntate pe 22.07.2016, toate facute tot in detrimental interesului national si al Serviciului, si in favoarea prim-adunctului directorului SRI.

Acestea nu sunt masuri de corectie pertinente si eficiente.

 

3. Imixtiunea / influenta factorului politic

De la inceput admit, ca un compromis, ca aceasta poate exista, dar pentru a sustine valori, pentru a promova in sistem persoane utile, eficiente, si nu clientela personala ori de grup de proasta calitate. Si aceasta, insa, trebuie realizata elegant, transparent, ca o varianta de „lobby”, nu ca trafic de influenta.

Cel mai elocvent exemplu este numirea pe criterii strict politice si de interese de grup a prim – adjunctului directorului SRI (care este functie militara)[23].

Din aceasta cauza, seful de facto al SRI este g-ral. lt. COLDEA FLORIAN MIHAIL[24].

Din ratiuni care exced puterii mele / noastre de a intelege, atat directorul GEORGE CRISTIAN MAIOR cat si, acum, directorul EDUARD HELLVIG, au transferat / translatat prim-adjunctului principalele si cele mai importante parghii ale managementului acestei institutii de securitate nationala, in conditiile in care delegarea atributiilor functiei, chiar daca poate avea loc din considerente de degrevare de sarcini si operativitate a managementului, nu-l poate deroba pe director de la obligatia coordonarii nemijlocite a catorva din unitatile centrale „cheie” in orice organizatie militara: management al resurselor umane, securitate interna / protectie, asigurare juridica si de control. Dar si aceasta fara exceptii constand in imixtiuni directe, dar disimulate in altceva, ale (prim) adjunctilor, toate eventualele demersuri urmand a fi facute prin si de catre director.

Imixtiunea factorului politic s-a observat si la trecerea in rezerva a unor ofiteri incomozi.

Trecerea in rezerva a celor, initial, trei ofiteri SRI (ramasi doi deoarece unul, PETRE SEVER TUDOR, a fost atras la colaborare, santajat si, amenintat, a tradat, de altfel si pe fondul unor tare de caracter) s-a facut la comanda deputatului (fost PSD) SEBASTIAN GHITA, un apropiat al conducerii SRI, de la care a primit si primeste, prin firmele de IT controlate de el, milioane de euro in baza unor contracte comerciale oneroase, incheiate in mod preferential cu SRI.

 

4. Carente (lacune sau reglementari improprii) din cadrul legislativ, unele contrare principiilor de drept universal, valabile, recunoscute si aplicate in alte sisteme, altele chiar neconstitutionale:

Cadrul juridic general:

Lipsesc din actuala legislatie urmatoarele acte normative: o adevarata lege a lustratiei, pachetul de legi de securitate nationala si, indeosebi, legea de aprobare a unui statut al cadrelor militare de informatii.

Sunt deficitare in reglementare: Legea 182 /2002 si HG 585 / 2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania care permit, contrar Constitutiei[25], ca neacordarea, retragerea, nerevalidarea certificatului / avizului de securitate sa nu se motiveze.

Sunt cazute in desuetudine, depasite Legile nr. 51/1991 si 14/1992, motiv pentru care se recurge la Hotarari ale CSAT (care nu sunt acte normative ci adminstrative si nu au putere de lege) si la diferite Protocoale secrete care tin loc de lege, ceea ce este inadmisibil. Pe cale de consecinta, in lipsa unui cadru juridic optim, coerent si bine articulat, adaptat realitatilor actuale, SRI isi permite, la ordinul unor persoane din conducere, sa derapeze de la statul de drept, fara teama ca acele persoane vor fi trase vreodata la raspundere juridica.

De subliniat esenta: pana si in noul Cod de procedura penala, legiuitorul a renuntat la sistemul inchizitorial si l-a adoptat pe cel acuzatorial[26]. In SRI, nu !

Pe de alta parte, sub masca reformei institutionale destinata modernizarii si eficientizarii SRI, au fost create unele mecanisme juridice [27] care – utilizate cu rea credinta, actionate din orgolii personale si razbunare de catre unele cadre din conducerea SRI, sprijinite de ofiteri obedienti / slugarnici, carieristi si straini de principii precum: deontologia profesionala, prezervarea valorilor (versus eradicarea semidoctismului si imposturii in SRI), asigurarea riguroasa a legalitatii – au condus simptomatic la indepartarea abuziva din functii a unor ofiteri considerati incomozi (fie prin eliberarea din functie, fie prin deja celebra „ventilare”[28] inventata, chipurile, de un „expert” britanic, consultant al SRI) si chiar la indepartarea lor din sistem, prin trecerea arbitrara in rezerva, sau, mai rafinat, prin supunerea la presiuni si amenintari (directe sau voalate/subliminale), fortandu-li-se demisia.

Fara teama de a gresi, afirm ca multe cadre militare cu o larga deschidere intelectuala si temeinica pregatire profesionala, dar care erau considerate incomode deoarece au avut verticalitate morala si profesionala, exprimandu-si punctele de vedere in mod corect, cu argumente legale si faptice, fara a fi dispuse la compromisuri contrare interesului Serviciului, al imaginii acestuia ori in fraudarea legii, sub aspectul actiunilor si rezultatelor, au fost indepartate abuziv din sistem.

5. Lipsa de reactie imediata si ferma a conducerii SRI fata de abuzurile, faptele de coruptie savarsite de unele cadre cu functii de conducere.

In general, se pedepsesc fara ezitare cadrele militare de executie sau cu functii mici (care, desigur, in cazul stabilirii vinovatiei, necesita a fi sanctionate corect si proportional cu faptele si urmarile lor). Necazul apare, insa, atunci cand, cu cat urcam catre baza piramidei organizationale (piramida SRI este rasturnata, cu varful in jos !), adica pe masura  ce ofiterii si generalii sunt pe functii mari si importante, disponibilitatea de a se trece la masuri punitive asupra celor vinovati, scade / se dilueaza pana la disparitie (exemplu elocvent este prezentul caz al fostului si actualului sef de directie judeteana, col. MARIN CONSTANTIN)[29].

6. Sindromul „piramidei inversate”. Mentinerea unei statu-quo organizatorice contrara celei clamate oficial si celei percepute direct din interiorul Serviciului.

Fara a intra in amanunte ori in abordari teoretice pretioase si aride de managementul organizatiei, evoc doar esenta problemei care, incontestabil, indiferent de contraargumente confectionate savant si demonstratii bazate pe propozitii eliptice, este cea perceputa cotidian, nemijlocit, cu propriile simturi, de cadrele din „informativul pur”: ofiterii care lucreaza in „productie” cu surse secrete umane sau efectiv, „in teren”, ori strict si direct conex lor, nu depasesc, cu indulgenta, procentul real (nu cel din hartii) de 40 – 45 %.

Piramida organizationala / organigrama SRI arata, grafic, aproximativ asa:

Derapajul in tandem al binomului SRI-DNA

Sunt cazuri concrete despre modul în care persoane din România au fost luate de pe stradă și anchetate folosind metode promovate de Andrei Vîșinski, procurorul lui Stalin si abuzurile Securitatii lui Nikolski, care se ştia braţul Moscovei în România.

În România încă există reminiscențele mentalității comuniste în justiție. Diferența dintre societatea marxistă, comunistă, estică, chineză, e faptul că statul e în centru, în timp ce în vest în centru este omul. Și Constituția SUA pornește de la om, nu de la stat. Noi, în Constituția noastră definim statul, prima dată, înainte de a defini omul”

Nicio democrației nu se poate construi pe cătușe. Nicio țară nu poate funcția doar pe arestări.

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat ”o singură realitate (…) anume că lupta împotriva corupției este un lucru absolut necesar, binevenit în societate și care are menirea de a face ceea ce s-a întârziat foarte multă vreme, dar acest lucru nu trebuie să fie însoțit și nu trebuie să acceptăm să fie însoțit de abuzuri și excese.” ”Vorbim de două lucruri diferite. Am așteptat multă vreme să văd instituțiile acestea pe care unii le laudă lucrând. Pot să-mi pun întrebarea firească de ce această accelerare surprinzătoare a ritmului după o lungă perioadă de insomnie? Că persoanele erau aceleași. Stau și mă întreb de ce a stat atâta vreme în adormire Procuratura și nu a deschis aceste dosare. Pot să-mi pun întrebarea de ce se caută cu precădere numai personalități politice?”, a punctat Tăriceanu.

1. Cazul Bica: Redau acum, după InPolitics, site-ul lui Bogdan Iacob, care a avut răbdarea să transcrie după România Tv intervenţia foarte recenta a fostului Presedinte, lui Traian Băsescu:

„Este a doua emisiune în care Alina Bica spune că a vrut să-şi prezinte demisia unui înalt demnitar. Vreau să închidem subiectul: la mine a venit, şi mi-a spus, «Dle preşedinte, doresc să-mi prezint demisia», explicîndu-mi de ce. Nu am să intru în detalii extraordinar de mari, dar mi s-a părut că se prefigura statul mafiot, adică, un serviciu de informaţii, printr-un prim-adjunct, respectiv un procuror-şef al unei structuri a Parchetului General, îşi aleseseră drept ţintă şefa unei structuri anti-mafia pentru simplul motiv că nu executa ordinele primite de la prim-adjunctul SRI, de la generalul Coldea.
Şi i-am spus «fată dragă, du-te şi vezi-ţi de treabă, în statul acesta nu se poate întîmpla aşa ceva pentru că nu sîntem într-un stat mafiot în care nişte indivizi cu putere extraordinară să poată aresta pentru că vor ei, pentru că îi deranjează sau pentru că nu le execută ordinele un procuror şef al DIICOT. Statul român nu e un stat de tip mafiot, ca tu să fii arestată pentru simplul motiv că nu te înghite şefa DNA, ca instrument al lui Coldea» Cînd am avut situaţia că trei oameni de-ai mei (Coldea, Kovesi, Livia Stanciu – n.n.), pe care I-am numit eu, au arestat alţi trei din echipa mea (Bica, Udrea, Horia Georgescu – n.n.), nu am spus că eu am promovat-o pe dna Bica sau pe Georgescu de la ANI. Georgescu, de exemplu, spre deosebire de dna. Bica, care nu a acceptat să fie sluga SRI, şi-a găsit capătul pentru că a cerut cu insistenţă să fie anchetat dosarul de incompatibilitate al preşedintelui Iohannis, drept pentru care, tot cei doi (Kovesi & Coldea – n.n.) i-au făcut înscenarea cu ANPR, că nu ştiu ce restituiri a făcut… Eu astăzi am tras un semnal, dar dacă instanţele nu mă cheamă ca martor pentru a restabili adevărul privind motivul pentru care Bica a fost arestată, va fi un moment cînd voi începe să vorbesc public.
Statul ăsta, prin instituţiile lui, nu se poate transforma într-un stat mafiot care arestează pe cine nu îi convine…”.

Doamnei Bica i se cerea intervenţia pentru unele persoane în cauze penale. Doamna Bica nu a fost dorită de la început de doamna Kovesi. De la început au fost împotriva ei. Nu erau argumente profesionale, ci denigrări. Erau toate făcute ca să nu fie numită în funcţie. Dupa numirea in functie, “Cazul Ovidiu Tender” este symptomatic” pentru interventiile directe si personale ale generalului Coldea la magistrate, aici solicitand ca Tender sa nu fie trimis in udecata sau, in cel mai rau caz cerand sa I se aplice o pedeapsa sub 2-3 ani, cu suspendare.

2. Derapaul fara echivoc, incontestabil, se poate lesne observa si in urmatorul caz, documentat de mr. FLOREA DANIEL, sef Birou Securitate interna, expulzat din sistem pentru curaul pe care l-a avut.

Astfel, reţine atenţia un aspect informativ, semnalat la conducerea SRI de către acest ofiţer care asigura protecţia informativă a SRI Prahova: începând cu luna aprilie 2014, între deputatul PSD GHIŢĂ SEBASTIAN – membru in Comisia SRI şi TUDOSE ROXANA (sotia procurorului general al PCAP si vicepresedinta a Curtii de Apel Ploiesti, încep să apara convorbiri telefonice dese, care marchează începutul apropierii dintre cele două familii, iar la jumătatea lunii august 2013, TUDOSE LIVIU devine naşul de cununie al lui VLAD IACOBESCU, fratele lui Alexandru IACOBESCU (cel pe care GHIŢĂ SEBASTIAN l-a desemnat să îi conducă afacerile, fiind şi beneficiarul unui împrumut personal de mai multe zeci de milioane de euro, totul cu scopul de a nu mai apărea în actele firmelor pe care le-a înfiinţat sau la care era asociat).

În perioada martie-aprilie 2014 se obţinuseră date din care rezulta că GHIŢĂ SEBASTIAN era nemulţumit de alocarea de către COSMA MIRCEA către o firmă „neprietenă” (a lui GHIŢĂ) a contractului privind realizarea pasajului de supratraversare a intersecţiei dintre Centura de Nord a Ploieştiului cu DJ ce leagă municipiul de comuna Păuleşti.

Pentru a-şi „aranja şi opozanţii” din interiorul instituţiei pe care o conduce, TUDOSE LIVIU, împreună cu procurorul NEGULESCU MIRCEA, a început, aproape zilnic, să vină la sediul SRI Prahova cu intenţia de avansa cu ancheta de mai sus şi pentru a obţine mai multe interceptări ale comunicatiilor dintre membrii grupurilor menţionate. În acelaşi timp / in paralel, NEGULESCU MIRCEA „furniza” informaţii către ofiţerul SRI cu care „lucra”, col. ŞTEFAN TITUS – şeful Sectorului „Apărarea Constituţiei”, iar TUDOSE LIVIU „coopera” cu col. MARIN CONSTANTIN.

Cei doi procurori „furnizau” date despre „preocupările/intenţiile” procurorului general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, MIHĂILĂ AURELIAN, către cei doi ofiţeri, care le implementau în sistem şi le transformau în informaţii certe, verificate. În acest fel au apărut in atentie, ca interesându-se de cazul procurorului NEGULESCU MIRCEA, unele din persoanele fata de care procurorul PAPICI LUCIAN a emis odonanţa de clasare a cauzei în dosarul nr. 324/P/2013 de la DNA, Secţia de Combatere a Corupţiei.

3. Cazul “Andronache – Cazanciuc”, sau “SRI versus Ministerul Justitiei din Romania”, ingropat de PICCJ in dosarul nr. 5/P/2015.

Un alt derapaj periculos a fost la detasarea numitului Andronache Florian Teodor, mr. SRI, la Ministerul Justitiei in functia de consilier al ministrului

Inca de la inceput, arat ca aceasta miscare de personal a fost nu numai nelegala, ci si imorala.

Motive de nelegalitate:

1. a) Contravine art. 14 din Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii si art. 30, alin. 2, lit. a din Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80/ 1995 cu modificarile si completarile ulterioare.
2. b) Contravine art.  14¹din Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80/ 1995 cu modificarile si completarile ulterioare, text de lege care nu prevede situatia generata prin cererea din adresa nr. 55028/13.06.2013 a Ministerului Justitiei[1], nici chiar in dispozitiile alin. 2, deoarece detasarea este limitata la „cel mult un an” (or, ofiterul a fost doi ani in concediu fara plata, respectiv 08.07.2013-07.07.2014 si 11.07.2014-30.06.2015).
3. c) Mr. Andronache Florian Teodornu esteofiter specializat in domeniul informatiilor clasificate. Acesta nu a absolvit cursuri de pregatire / specializare intr-un asemenea domeniu si nu facea parte din unitatea centrala specializata in acest profil. Din contra, era cadru militar la o unitate teritoriala si lucra intr-o structura care nu are nicio tangenta (dar absolut niciuna!) cu domeniul protectiei informatiilor clasificate gestionat de Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat[2], putand fi, eventual, specialist in ornitologie[3].

Motive de imoralitate cu conotatii penale:

Explicatia asa-zisei „detasari” a ofiterului SRI Andronache pe functia de consilier al ministrului justitiei este extrem de simpla, dar nu s-a dorit a fi relevata sub aspectul circumstantierii rezolutiei infractionale luate: acesta este finul de cununie al ministrului justitiei din acea perioada, Cazanciuc Robert, cei doi fiind si fosti colegi de scoala (liceu). Imprejurarea este de notorietate in SRI si Ministerul Justitiei, precum si in cercurile comune de colegi si prieteni din Ploiesti[4], perceptia unanim formata fiind ca nasul – prin traficarea influentei ministeriale si politice – i-a asigurat o sinecura finului, , intervenind pentru a fi numit consilier al sau.

Motivatia din Ordonanta de clasarea parchetului este contrara realitatii. De altfel, e. g., in Declaratia de avere pe anul 2013, data in 06.01.2014, personal, pe propria raspundere, ofiterul Andronache indica UM 0735 Ploiesti (unitate SRI) la „Sursa venitului; numele, adresa”. Impotriva acestei evidente, procurorii militari de caz sustin ca „ofiterul … nu a beneficiat de niciun drept de la aceasta institutie”.

In Declaratia de avere data pe 26.05.2014, acelasi Andronache Florian Teodor declara, sub semnatura proprie, ca sursa veniturilor este tot UM 0735 Ploiesti.

A-l contrazice chiar pe ofiterul care si-a asumat raspunderea declaratiilor, din care rezulta ca a primit venituri de la Serviciul Roman de Informatii, si a torsiona adevarul intr-un mod mai grosier ca acesta, cred ca mai rar se poate intalni.

 Din nou, mana binomului SRI-DNA!!!

1. a) GABRIELA FIREA, „Ameninţata”, „terorizata”, „îngrijorata”, „soția cu insomnii la gîndul că soțiorul vrăbioi e amenințat” din plîngerea penală, pe care n-a avut inteligenţa să şi-o retragă, e ditamai primarul de Bucureşti.
   Oricine altcineva în locul lui Traian Băsescu s-ar fi revoltat la gestul Parchetului General. Păi dacă Gabriela Firea a fost atît de tulburată de ameninţarea lui Traian Băsescu, cum dracu’ se face că ea a ajuns primar de Bucureşti şi soţul, Florin Pandele, primar de Voluntari?! „Tulburaţi, terorizaţi, ameninţaţi, speriaţi”, cei doi n-au avut nici o ezitare să parvină la funcţii înalte.

Traian Băsescu, ca fost șef de stat, a dezvăluit în direct la tv grave abateri de la statul de drept comise în numele luptei împotriva corupției.

Ele trebuiau să stîrnească un scandal uriaș. Fie pentru că erau adevărate (și atunci personajele implicate aveau o problemă), fie că erau false (și atunci Traian Băsescu avea o problemă). N-au stîrnit nici măcar o boare.
Nu doar presa „acoperită”, dar şi Presa în general, cu excepţia unor consemnări bombastice şi a unui comentariu de pe InPolitics, n-au luat în seamă dezvăluirile. Despre instituţiile statului de drept nici vorbă de tresărire.
Desigur, pentru Traian Băsescu tăcerea asta e un semn rău în Războiul cu Binomul. Indiferent ce va dezvălui de acum încolo, chiar şi dacă va aduce dovezi, nu va reuşi să provoace nici măcar un tremur uşor al scenei politice, d-apoi un Cutremur. E un semn rău şi pentru democraţia din România. Teoretic, dezvăluirile lui Traian Băsescu pun la îndoială democrația din România ultimilor ani. În schimb, toată lumea e preocupată de soarta democraţiei în Turcia!

Intre timp, in cauza FIREA, Traian Basescu a fost trimis in judecata pentru amenintare.

1. b) Cazul „MARIANA RARINCA” in care s-a functionat ca „trinom” (SRI-DNA-ICCJ), alocandu-se doi procurori, un investigator sub acoperire, doua plutoane de interventie andarmi, cheltuindu-s emilioane de lei numai si numai pentru a spala imaginea extrem de patata a LIVIEI STANCIU, atunci presedinta ICCJ. De retinut ca s-a fortat condamnarea persoanei in conditiile in care aceasta era „achitata” prin hotarare definitiva.
2. c) Cazul ofiterilor SRI de la Prahova, tipic de politie politica, carora, pentru a li se inchide gura – DNA le-a fabricat un dosar penal si, pe false motive, cu sprijinul unei judecatoare de drepturi si libertati de la Sectia Penala a Tribunalului Prahova, TRANDAFIRESCU ZINICA, fost ofiter de Securitate, condamnata de Curtea de apel Bucuresti si, definitiv, de Inalta Curte deCasatie si Justitie, pentru ca a comis acte de politie politica, obtinandu-se un mandat de perchezitie, pe 27.01.2016 acestora li s-au perchezitionat abuziv domiciliile, cautandu-se … documente clasificate, droguri, arme, munitie, alte substante periculoase interzise la detinere.
3. d) De remarcat ca instantele au achitat 64 de inculpati pana la 1 septembrie.Solutiile in cauzele de coruptie au fost adesea inconsecvente, cu sentinte extrem de variate pentru fapte similare.
4. e) Raportul Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilo omului in lume – sectiunea Romania (2015) aloca vreo doua pagini activitatii Directiei Nationale Anticoruptie. Trecand peste criticile aduse Parlamentului Romaniei, pe motiv ca voteaza intr-un anumit fel cererile DNA de ridicare a imunitatii deputatilor si senatorilor acuzati de fapte de coruptie, si lasand la o parte nemultumirea legata de executarea cu intarziere a deciziilor de confiscare, observam ca documentul vorbeste despre solutiile judecatoresti nefavorabile procurorilor DNA. Desi puteau sa nu o faca, americanii retin ca parchetul condus de Laura Codruta Kovesi a incasat 64 de achitari in primele 8 luni ale anului 2015.

Exista mai multe anexe la prezenta analiza, care vin sa intareasca aspectele prezentate. Toate sunt reale, au fost sesizate in numeroase randuri institutiilor si organelor statului, inclusiv celor udiciare, dar nu s-a luat nicio masura, in afara de a se ordona trecerea in rezerva a ofiterilor SRI cu grad superior DEDU, FLOREA si GULIANU.

[1]  Traian Basescu, mesaj pe Facebook adresat jurnaliştilor care îi impută faptul că duce o luptă împotriva justiţiei, preluat de Jurnalistii.ro. Pe cei „care trâmbiţează la ordin”, Băsescu îi numeşte „divizia de lichele din presă”: „…Dacă îndrăzneşti să spui că abuzul în serviciu este greşit şi arbitrar definit în noul cod penal în condiţiile în care România a ratificat Convenţia Naţiunilor Unite Împotriva Corupţiei prin Legea nr. 365/2004 (vezi art. 19) şi care conform Constituţiei prevalează, divizia de lichele din presă trâmbiţează la ordin, către popor, că eşti împotriva luptei anticorupţie. Dacă îndrăzneşti să ai o replică la un comunicat incorect al SRI sau la o declaraţie incorectă a doamnei Koveşi, divizia de lichele din presă te va acuza la ordin că eşti împotriva luptei împotriva corupţiei.”

[2] Aceeasi care s-a napustit împotriva americanului Darren White, fost şef al Secret Service pentru România şi alte cîteva ţări din Est, dupa ce i-a acordat lui Robert Turcescu, pentru Unde Tv, prin Skype, un interviu consacrat, în mare parte, corupţiei din România. Prin manipulare Site-uri și televiziuni de știri apropiate binomului, l-au facut Darren White în fel și chip: de la corupt pînă la bețiv.

[3] Cu a sa interventie: „SRI-ul implicat in marea retea de crima organizata din Romania?”

[4] Interviu cu preşedintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, Călin Georgescu, 28 noiembrie 2014, www.bursa.ro

[5] Dragos Riscanu, 11 decembrie 2014, www.coruptia.ro

[6] Dupa peste un deceniu si jumatate de la Revolutie, abia în 2006, au fost trecuti în rezervă generalii: Dumitru Bădescu, Adrian Hoinaru, Ioan Micheu şi Gheorghe Tarcavu, toti aflati pe functii de conducere în unitati central ale SRI si toti au făcut parte din structurile Securităţii. In 2008 au fost trecuti în rezervă gene­ralii Dumitru Zamfir şi Ionel Marin, din conducerea SRI. Dupa 2009 au fost trecuti în rezervă alti foşti ofiţeri de Securitate: ­Ionel Bidireci, Marius Brateanu, Petrache Cândea (fost şef al Corpului de control în cadrul SRI), Adrian Bărbulescu, Daniel Coman, Laurian Gheorghe, Marin Ioniţă, Sorin Dunea, Sava Cons­tantin, Ioan Voicu, Ion Ştefănuţ, Aurel Rogojan, fostă mână dreaptă a şefului DSS, Iulian Vlad.

[7]Sursa: http://www.ziare.com/buzau/articole/comandant+sri+buzau+mateescu. Col. Dinca a fost, insa, mentinut in SRI, tot pe o functie pe linie de comanda (LAP), pana in 2013, fiind, ca si col. Marin, tot un “specialist” indispensabil.

[8]  PASARE AURELIU, ns. 06.02.1935 in Bucuresti, fiul lui Gheorghe si Elena, a fost stabilit ca avand calitatea de “lucrator al Securitatii” prin Sentinta civila nr. 1248 din 10.03.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in ds. nr. 8168/2/2009. A fost ofiter – sef de colectiv la Serviciul 110 in cadrul Securitatii Municipiului Bucuresti. In 2004, sotia sa, Pasare Elena, a introdus actiune de divort (Judecatoria Sectorului 6, ds. 9958/303/2004 – nr. unic, 9964/2004 – nr. format vechi).

[9] Acestea sunt cateva exemple cunoscute de subsemnatul, dar cati mai sunt si, fireste, nu-i cunosc !

[10] Pentru care conditia prioritara pe care o are in vedere la recrutarea candidatilor care aplica pentru incadrarea in SRI, este ca acestia sa aiba o legatura, cat de mica, prin ascendenti, rude colaterale etc., cu fosti ofiteri de securitate sau, cel putin, sa fie recomandati de un securist (cunoaste despre aceasta „profesiune de credinta” dl. mr. FEHER TEODOR (Directia „K” Bucuresti). Pt. BALAN este supremul reper valoric ! De altfel, cu asa sefi securisti de-a lungul intregii perioade de dupa 1989, el insusi securist, este absolut imposibil sa aiba alta mentalitate. Problema este ca nu acesta este de vina, ci sistemul ca il suporta si nu-l ejecteaza.

[11] In septembrie 2008, magistratii ICCJ l-au condamnat la trei ani de inchisoare pe fostul general SRI Eugen Grigorescu (pentru abuz in serviciu in forma calificata si retinerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985. Grigorescu s-a sinucis in 2015.

[12] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pentru corupţie.

[13] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii Ionel Marin si Dumitru Zamfir precum si maiorul Catalin Miu au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si ulterior cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.

[14] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12. 2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informaţii  pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Alături de acesta, aceeaşi pedeapsă au primit-o g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control din SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU, şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi din SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.

[15] “Imperiile se prabusesc in cateva saptamani, in timp ce mentalitatii securiste ii trebuie cateva generatii ca sa dispara” – Anonim.

[16] Procesul complex, sensibil, care ar trebui sa fie specializat si caracterizat de profesionionalism, al recrutarii (punctare, interviu-verificarea cunostintelor de cultura generala si a celor minimale specifice pentru accederea in sistem, selectie), este lasat pe seama unor comisii ad-hoc constituite la nivel teritorial, cu o compozitie relativ eterogena valoric, alcatuite din sefi de structuri sau inlocuitori / loctiitori ai acestora, pe de o parte novici in astfel de activitati sau / si, pe de alta parte, care, de multe ori, ei insisi nu fac fata (sub aspectul culturii generale, profesionale si aptitudinilor teoretice si practice) sarcinilor si atributiilor din propria fisa a postului. In acest context, este lesne de inteles ca recrutarea nu se realizeaza pe criterii stiintifice, pe repere bine si oportun conturate nevoilor reale ale SRI, ci, mai degraba subiective, dupa „chipul si asemanarea” fiecaruia din membrii acestor comisii de incadrare, ori pe baza unor „simpatii” sau „antipatii”.

1. a) De exemplu, VASILE ALICE, psiholog la Biroul „Y” al DJI Prahova, marcata de frustrari personale si profesionale, in calitate de membru in astfel de comisii, declara invariabil „RESPINS” la testarea psihologica preliminara, candidatele de sex feminin cu un aspect fizic si vestimentar placut si / sau care obtineau un punctaj care atesta un nivel de inteligenta peste medie. Viza prioritar absolventele facultatilor de psihologie / psihosociologie. Din cate am inteles, deoarece unele candidate au contestat evaluarea psihologica (unele indicand explicit motivul subiectiv al respingerii lor, deoarece conduita sicanatorie a psiholoagei era chiar evidenta), respectivei i s-a atras atentia, punandu-i-se in vedere sa abandoneze asemenea practici.
2. b) Alt exemplu este cel al unui ofiter cu grad si functie superioare, membru intr-o astfel de comisie de la aceeasi unitate militara, care – in urma cu doi-trei ani – obisnuia sa adreseze candidatelor intrebari cu tenta sexuala (chipurile „capcana”): „Daca pentru obtinerea unei informatii foarte valoroase sau pentru a reusi indeplinirea unei misiuni importante incredintate care, cu certitudine, ar conduce la promovarea dumneavoastra in cariera, ati fi dispusa sa va culcati cu un barbat daca de aceasta depinde rezultatul urmarit si dorit ?!” No comment!

[17] Leit – motivul pagubos: “Este baiat bun, este de-al nostru. Merita, chiar daca nu stie nimic si  nu este pregatit profesional !”

[18] Mircea Eliade spunea: “Mediocritatea e cu atat mai impresionanta cu cat o descoperi intr-o structura ce se crede deasupra mediocritatii.”

[19]  Gen: „…conform celor ordonate de domnul general X, in temeiul celor spuse de domnul colonel Y” sau „O fi contrar ordinului de linie,  dar daca asa a ordonat domnul PAD !” etc.

[20] Exemplu relevant: intre cadrele din Securitate si nonsecuristi.

[21] Reflex mostenit de la col. PALTANEA.

[22] Ondine Ghergut, “Secretul reformarii SRI”, Romania Libera din 26 martie 2014, editia electronica.

[23] Senatorul VALER MARIAN a făcut o declaraţie politică în şedinţa Senatului din 22.05.2013. Din declaratia „Generalul Coldea, cȃinele de pradă al democraţiei”, redam selectiv: << Conform multor foşti şi actuali lucrători din Serviciul Romȃn de Informaţii, şeful de facto al principalului serviciu secret din Romȃnia este generalul Florian Mihai Coldea, prim adjunct al directorului SRI şi omul de încredere al preşedintelui Traian Băsescu. Generalul Coldea coordonează toată activitatea informativ – operativă a serviciului, directorul SRI, George Cristian Maior, conducând serviciul la nivel de reprezentare şi cooperare (s. n.) cu celelalte instituţii similare din ţară şi din străinătate. …. a fost propulsat în această funcţie, potrivit unor rudenii apropiate ale acestuia, pe filieră politică PDL, respectiv cu concursul primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă, şi a socrului acestuia, Gheorghe Seculici. Primarul Gheorghe Falcă era, în perioada respectivă, secretar executiv naţional al PDL şi se afla în relaţii apropiate cu preşedintele Traian Băsescu, care i-a fost naş de căsătorie, precum și naş de botez al unicului său copil. Gheorghe Seculici era vicepremier şi ministru al Economiei în Guvernul Tăriceanu I la data promovarii lui Coldea în fruntea SRI. Seculici era şi şeful Cultului adventist de Ziua a Șaptea din Romȃnia şi avea relaţii importante în Statele Unite ale Americii, unde achiziţionase casa fondatorului cultului adventist (situată în Vermont)”…. Devotamentul față de președintele Băsescu și lipsa de scrupule în acțiunile sale i-au conturat un portret de funcționar slugarnic, de tipul securistului habotnic din perioada bolșevică, capabil de orice abuz pentru a executa ordinele stăpânului care l-a promovat în funcție și grad, fiindu-i devotat orbește acestuia … Deși îi place să facă pe misteriosul și este plin de morgă, Coldea este în realitate un individ lipsit de orizont intelectual (vezi eșecurile la examenele din facultate și din academie) și de capacitate de comunicare, precum și de discernământ și de spirit critic, fiind considerat capabil de orice de către ofițeri din SRI care l-au cunoscut mai bine: “Este capabil să îngroape orice și pe oricine”. >>

[24] Cu gradul de maior in 2005, este in 2014 general locotenent (dupa noua ani, adica cate un grad la fiecare 1,8 ani).

Napoleon Bonaparte – unul dintre cei mai buni conducatori militari ai tuturor timpurilor – dupa ce a inceput Revolutia franceza, a devenit locotenent colonel (1791) in Garda Nationala Corsicana. In 1793, Corsica isi declara independenta si Bonaparte, un patriot francez si un Republican, se alatura Frantei impreuna cu familia sa. I s-a dat gradul de capitan intr-o armata care se lupta cu Toulonul, o baza navala, care ajutata de flota Britanica, era in razboi cu Republica. Inlocuind un general de artilerie ranit, el si-a asezat tunurile in asa fel incat flota britanica a fost invinsa si Toulonul a cazut. Ca rezultat, Bonaparte a fost inaintat la gradul de general de brigada la varsta de 24 de ani.

Napoleon ar fi extrem de invidios pe g-ral. lt. Coldea care, la 43 de ani, a ajuns general cu trei stele, desi campaniile sale militare nu sunt studiate la academii miltare din întreaga lume si nici nu va ramane în istorie datorită creării vreunui cod (cum este Codul Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest). 

[25] Art. 21 – Accesul liber la justiţie. (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Art. 24 – Dreptul la apărare.  (1) Dreptul la apărare este garantat. Comentariu: cum si cu privire la ce sa te aperi, daca nu cunosti motivatia unui act administrative care te lezeaza ?!

[26] Fara a intra in amanunte de tehnica legislativa, mentionez – spre stiinta – ca noul cod procedural penal arata o schimbare de optică a legiuitorului cu privire la rolul organelor judiciare (procuror, instanta) în procesul penal, adoptand norme care au ca trăsături esenţiale pe cele caracteristice sistemului procesual acuzatorial, renuntand la vechiul sistem procesual inchizitorial.

[27] E g.: “Ghidul carierei in Serviciul Roman de Informatii” din 2011.

[28] Este fosta metoda de conducere din epoca comunista de “rotire a cadrelor”. Explicatia oficiala este ca “mutarile au loc periodic, pentru optimizarea structurilor de management ale SRI in teritoriu”. Admitand, in extremis, ca explicatia este sincera, atunci nu se intelege ratiunea mentinerii col. Marin la conducerea DJI Prahova timp de opt ani. Probabil ca la Prahova nu s-a impus o “optimizare”, totul fiind impecabil, sau Coldea a citit Cel mai iubit dintre pamanteni de Marin Preda: “Ce-aş avea eu împotriva lui? Că e imbecil? E un imbecil liniştit şi îi e frică de mine, de ce l-aş schimba cu un imbecil de care să-mi fie mie frică?”

[29] Au existat si numeroase cazuri de ofiteri si, indeosebi, generali „pedepsiti”, dar nu in sensul clasic, si nu pentru abateri disciplinare propriu-zise, ci pentru ca au devenit incomozi ori reprezentau un real pericol pentru functiile ocupate de cei din primul palier de conducere. In constiinta / memoria colectiva a organizatiei se cunosc / comenteaza multe astfel de eliberari / schimbari din functie intempestive, apreciate ca fiind nu numai nerationale, contraproductive, dar si ca reactii de razbunare, fie ca masuri de prevenire a accederii respectivului, in viitor, la momente oportune ori cu ocazia aparitiei unui context prielnic. Nu imi permit sa emit opinii (deoarece nu sunt abilitat in acest sens, neavand caderea profesionala sa emit judecati de valoare cu privire la managementul strategic al resursei umane in SRI), dar CUNOSC ASTFEL DE CAZURI.

Sursa: flux24.ro