Valul crizei a lovit atât firmele, cât și pe mulți români, care au ajuns în imposibilitatea de a-și mai achita datoriile către creditori, în special către bănci. De aici și până la executarea silită n-a mai fost decât un pas și mulți datornici și-au pierdut agoniseala de-o viață. “În anul ce-a trecut, declar/Că am ajuns milionar/Specific, vreau, ca să se știe/Mi-li-o-nar… la datorie!” (Gheorghe Gurău)
Legiuitorul a înțeles că scopul nu este să se ajungă la executarea silită a datornicilor, cu riscul de a nu mai putea recupera aproape nimic din datorie, ci trebuie rezolvată problema prin oferirea posibilității debitorului persoană fizică să elaboreze un plan de rambursare a datoriilor care poate ajunge până la cinci ani, perioadă în care să nu fie supus executării silite sau lichidării bunurilor.
Acest lucru formează obiectul proiectului de lege a insolvenței persoanelor fizice, care, după ce a primit aviz favorabil din partea Guvernului, va fi supus atenției celor două Camere ale Parlamentului. Dacă va primi vot favorabil, va deveni lege publicată în Monitorul Oficial, urmând să își producă efectele în 30 de zile de la publicare.
Cu titlu de știri juridice, legiuitorul a stabilit că pot cere falimentul personal debitorii care îndeplinesc următoarele condiții:
- au domiciliul permanent în România;
- bunurile sau sursa veniturilor se găsesc în România;
- nu acționează ca și persoane fizice autorizate la momentul solicitării de declanșare a procedurii de insolvență;
- nu au nicio datorie care rezultă din activități comerciale desfășurate în nume propriu.
Cu titlu de știri juridice, legiuitorul a prevăzut și o excepție de la regula de mai sus și anume faptul că instanțele vor putea aplica procedura insolvenței și pentru un debitor care are datorii ce decurg din activități comerciale desfășurate în nume propriu, ca PFA, dacă:
- creditorii săi sunt de acord cu începerea procedurii insolvenței conform acestui proiect de lege;
- dacă valoarea totală a datoriilor rezultate din activități de PFA nu depășește suma de 45.000 lei și debitorul nu are mai mult de 20 de creditori la momentul solicitării procedurii de insolvență.
Cu titlu de știri juridice, pentru egalitate de tratament s-a prevăzut că atât debitorul în cauză, cât și creditorul acestuia pot declanșa procedura.
Debitorul poate declanșa procedura dacă a ajuns în imposibilitatea de a-și achita datoriile la scadență, dacă este incapabil să își achite două sau mai multe datorii față de doi sau mai mulți creditori în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă.
Acesta va depune solicitarea sa la tribunalul de pe raza teritorială a domiciliului său, iar recursul împotriva hotărârii tribunalului se va judeca la curtea de apel. Cererea sa va fi însoțită de următoarele acte:
- un raport al bunurilor aflate în proprietatea sa și a veniturilor disponibile, incluzând date referitoare la veniturile preconizate a fi obținute în următorii cinci ani și informații referitoare la veniturile sale din ultimii trei ani, precum și o situație a datoriilor sale față de fiecare creditor în parte. Raportul va fi însoțit de o declarație conform căreia conținutul acestuia este corect și complet;
- o listă a bunurilor mobile și imobile cu o valoare individuală peste 1.000 lei care au fost înstrăinate de către debitor în ultimii patru ani;
- o declarație pe propria răspundere în care să arate motivele pentru care a ajuns în situația de a nu-și mai putea achita datoriile la scadență;
- o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor, în care va lua în considerare creanțele creditorilor, bunurile, veniturile și circumstanțele sale familiale.
La solicitarea debitorului, creditorii acestuia ar putea fi obligați să pună la dispoziția acestuia, pe propria cheltuială, o declarație scrisă privind creanțele pe care le dețin asupra lui, pentru a-l ajuta să elaboreze planul de rambursare a datoriilor. Creditorii vor menționa cuantumul creanțelor cu defalcarea acestora, cu dobânda și alte costuri.
Creditorul poate cere insolvența debitorului persoană fizică, dacă va proba că acela nu poate să își achite datoriile la momentul scadenței și dacă valoarea totală nominală a creanței creditorului față de acel debitor depășește suma de 25.000 lei.
Tribunalul va refuza să dea curs acestei proceduri dacă:
- debitorul nu întrunește condițiile cerute de lege;
- cel care a depus cererea nu a demonstrat că debitorul este în incapacitatea de a-și achita datoriile la scadență;
- procedura de insolvență cu privire la acel debitor a mai fost deschisă într-un interval de șapte ani, anterior datei de depunere a cererii;
- incapacitatea debitorului de a-și achita datoriile rezultă din comportamentul fraudulos, deliberat sau iresponsabil al acestuia (de exemplu, pierderea proprietății asupra unor imobile prin tranzacții neconforme cu o administrare prudentă, concomitent cu îndatorarea față de mai mulți creditori).
Instanța va numi un practician în insolvență, care va acționa ca un administrator judiciar. Proiectul de lege nu face referire la modul în care va fi ales acesta, nearătând criteriile după care se va face alegerea sa.
Cu titlu de știri juridice, s-a statuat că odată declanșată procedura insolvenței, debitorul nu va putea dispune de bunurile sale fără acordul prealabil al administratorului judiciar. Excepție fac cele referitoare la costurile pentru traiul zilnic, aceste cheltuieli urmând a fi anunțate în scris trimestrial către administrator.
Un alt efect imediat al acestei proceduri este că toate actele de executare silită împotriva debitorului sunt suspendate atâta timp cât durează aceasta, la creanțele creditorilor nu se mai poate adăuga vreo dobândă sau penalitate sau alt cost pentru datoriile deja existente și toate actele unilaterale ale debitorului privind bunurile sale (mandat și procuri date către terți) își încetează efectele.
Rețineți că proprietarii nu pot rezilia contractul de închiriere pentru plățile scadente anterior depunerii cererii de insolvență. Așadar, atenție mare cui veţi închiria locuința, pentru că, dacă chiriașul vostru nu a plătit chiria anterior începerii procedurii de insolvență sau a solicitat să i se aplice această procedură, nu veţi putea pune punct contractului de închiriere, doar pentru că situația economică a acestuia s-a înrăutățit. Desigur, acest lucru va fi valabil după ce proiectul se va preschimba în lege!
În partea a doua a articolului veți afla cum funcționează planul de rambursare a datoriilor, în ce condiții poate fi anulat, cum sunt lichidate bunurile debitorului, în ce mod își primesc creditorii datoria și care sunt sancțiunile pentru încălcarea prevederilor legale ale falimentului personal.(lexcafe.ro)
Web Design by DowMedia