"Ne aflăm aici între zidurile pline de amintiri ale Sfintei Mănăstiri Hurezi, aici, unde Constantin Brâncoveanu este prezent în tot ce ne înconjoară. (...) Arhitecţii spun că aici, la Hurezi, suntem în incinta cele mai strălucite ctitorii ale domnitorului martir. (...) Pentru că aici găsim, alături de simbolul mormântului gol, pridvorul românesc, 'pridvorul lui bunicu' i-aş spune eu, înălţat la scară înaltă, boierească, domnească, dar este la fel ca pridvorul bunicului meu din Şirineasa. Acolo făcea mierea la centrifugă. Acest stil brâncovenesc a fost ulterior întrebuinţat în arhitectură în întreaga ţară. Aici mai găsim şi alte lucruri de identitate pe care ar trebui să le cultivăm, cum ar fi de exemplu mâncarea românească. Nordul Olteniei are monumente de cel puţin aceeaşi valoare ca şi nordul Moldovei, dar o vreme îndelungată au fost mai puţin mediatizate", a spus Isărescu, citat de Agerpres.
Guvernatorul a menţionat că BNR a fost alături de Arhiepiscopia Râmnicului în proiecte care au vizat reabilitări sau renovări de lăcaşe de cult.
"Noi, cei de la BNR, ne-am alăturat de mai multă vreme Arhiepiscopiei Râmnicului. Am observat cum şi cât de mult această instituţie s-a implicat în ample proiecte de renovare şi reabilitare a acestor lăcaşuri sfinte. Şi am contribuit şi noi, pe măsurile noastre şi cu ce am putut, de regulă cu finanţare, la renovarea acestor lăcaşuri sfinte. Desigur că nu am făcut tot ce puteam să facem şi, în măsura în care putem să mai contribuim pe viitor, o vom face, mai ales dacă vom găsi aici oameni vrednici, alergători şi implicaţi. (...) Recomand tuturor celor care nu sunt din Oltenia să vină să viziteze Mănăstirea Dintr-un Lemn, Govora, Surpatele şi mai ales Arnota, este o minune aflată la 900 de metri altitudine", a subliniat guvernatorul BNR.
Acesta a donat o replică a sabiei domnitorului Constantin Brâncoveanu Arhiepiscopiei Râmnicului.
"În patrimoniul cultural al României se află un obiect cu puternice semnificaţii, care a aparţinut domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acest obiect aici de faţă face parte din colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti, este vorba de sabia lui Brâncoveanu. Sabia a fost confecţionată la sfârşitul secolului al XVII-lea sau la începutul celui următor, într-un atelier din vestul Europei, înainte ca Brâncoveanu să se fi urcat pe tron. Asta sugerează că rostul ei nu a fost acela de a fi purtată în războaie. Este vorba de o lamă de oţel lungă de 93 de centimetri, este încovoiată după modelul oriental, este decorată cu intarsii aurite pe ambele feţe. Pe mâner, spre faţă, este înfăţişată icoana Maicii Domnului cu pruncul iar pe cealaltă parte stema oraşului Bucureşti de la acea vreme. În lungul lamei se găsesc, pe faţă, un ornament vegetal cu pietre semipreţioase iar pe cealaltă, o inscripţie în caractere slavone, de asemenea încrustată cu pietre semipreţioase", a descris obiectul Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat că sabia a fost realizată la Monetăria Statului.
"Împreună cu garda sabiei, mânerul este, de asemenea, încrustat cu pietre semipreţioase. Brâncoveanu, însă, n-a folosit niciodată această sabie în vreun război, Brâncoveanu a fost un om de cultură şi un diplomat, mai puţin sau aproape deloc un războinic. Ce semnificaţie poate să aibă atunci sabia pentru un domnitor care, pe tronul ţării, a cucerit o lungă pace? Este sabia diplomaţiei", a afirmat Isărescu.
Totodată, BNR a donat Arhiepiscopiei Râmnicului şi un set de 20 de monezi din aur, dintr-o ediţie realizată special cu această ocazie.
"Brâncoveanu a pornit această ctitorie de la Hurezi la 1690, după doi ani de la urcarea sa pe tron. Noi, cei de la BNR, am spus aşa, în acest an comemorativ şi pentru că Brâncoveanu a fost - cred- unicul după capitulaţiile cu turcii care a îndrăznit să facă un fel de monedă de aur, am bătut cu această ocazie monezi de aur şi de argint. Oferim 20 de exemplare din aceste monezi de aur Arhiepiscopiei Râmnicului", a mai spus Mugur Isărescu. (jurnalulnational.ro)
Web Design by DowMedia