CAS Vâlcea a validat ilegal prescripţii medicale unor persoane care... erau decedate

• În urma unui control al Curţii de Conturi s-a descoperit că

Zilele trecute, Curtea de Conturi a României a prezentat public sinteza raportului de performanţă privind unele programe de sănătate derulate în perioada 2010-2012 la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi la unele case judeţene. Astfel, la nivelul CAS Vâlcea s-a descoperit că au fost validate ilegal în Sistemul Informatic Unic Integrat prescripţii medicale pe coduri numerice personale care au aparținut unor persoane care erau... decedate la data prescrierii cât și la data eliberării medicamentelor, atât prin farmaciile cu circuit deschis cât și cu circuit închis. Tot la Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea, în perioada 2010-2012 au fost angajate, lichidate, ordonanțate și plătite cheltuieli cu medicamente în cadrul programului național de oncologie și a programului național de transplant de organe, ţesuturi și celule de origine umană, prin validarea nelegală în Sistemul Informatic Unic Integrat de prescripții medicale pentru medicamente fără aprobarea comisiilor de experți de la nivelul caselor de asigurări de sănătate județene sau de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. La CAS Vâlcea au fost validate nelegal prin Sistemul Informatic Unic Integrat și ulterior decontate, unele medicamente la prețuri superioare prețurilor maximale de decontare, sau care nu se regăsesc în sublista C, secţiunea C2 din lista medicamentelor cu procent de compensare 100% din prețul de decontare, aprobată prin HG nr. 720/2008 şi Ordinul MS nr. 426/2009. Medicamentele au fost utilizate în cadrul Subprogramului de tratament a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul post-expunere și în cadrul Programului național de oncologie. Curtea de Conturi a mai constatat că CNAS nu a monitorizat și nu a controlat în totalitate, modul de utilizare de către casele de asigurări de sănătate județene a fondurilor alocate pentru derularea programelor naționale de sănătate auditate, respectiv modul de aplicare a dispozițiilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor cu medicamentele în cadrul contractelor încheiate de casele de asigurări de sănătate județene cu furnizorii de servicii medicale și de produse farmaceutice. Sistemul informatic utilizat-SIUI nu conține filtre care să permită identificarea erorilor existente în documentele prezentate la decontare de către entitățile participante, în faza de validare a acestor documente. Nu există o bază de date care să cuprindă evidența centralizată a persoanelor înscrise în programele naționale de sănătate. Această bază de date ar trebui să permită identificarea anterior decontării, a cazurilor de neasociere a pacientului cu programul național de sănătate în cadrul căruia au fost prescrise medicamente specifice. Baza de date cu persoanele decedate nu este actualizată în timp real, ceea ce nu permite identificarea serviciilor medicale și/sau a prescripțiilor de medicamente care au fost validate și decontate pentru unele CNP-uri, care în fapt, la data validării, au aparținut unor pacienți decedați. Ţinând cont de exemplele prezentate anterior, se poate concluziona faptul că, direcțiile de specialitate din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, nu au reuşit întotdeauna, să depisteze şi să corecteze operativ, prin instrumente specifice, toate cazurile în care casele de asigurări de sănătate județene au decontat nejustificat medicamente către unitățile sanitare și/sau societățile farmaceutice.

Achiziţiile de medicamente efectuate la nivel teritorial nu au condus la utilizarea cu economicitate a resurselor alocate

Curtea de Conturi a mai sesizat că la nivel teritorial, unitățile sanitare au derulat proceduri de achiziții diferite în cadrul programelor naționale de sănătate auditate (de la cumpărare directă la licitație deschisă). Achizițiile de medicamente pentru programele naționale de sănătate, efectuate la nivel teritorial nu au condus la utilizarea cu economicitate a resurselor alocate, întrucât: prețurile de achiziție practicate la nivel teritorial au cunoscut fluctuații de la o unitate sanitară la alta, ceea ce a condus implicit la creșterea cheltuielilor cu medicamentele; prețurile de achiziție practicate au influențat cantitatea de medicamente achiziționate având în vedere că furnizorii de medicamente au practicat în relația cu unitățile sanitare prețuri diferențiate. În cazul în care procedurile de achiziție s-ar fi realizat centralizat la nivel național, acestea ar fi generat, pe de o parte uniformizarea prețurilor de achiziție, iar pe de altă parte, obținerea unor economii la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și la nivelul resurselor transferate de la Ministerul Sănătății. Cu atât mai mult se impunea organizarea procedurilor de achiziție la nivel național, cu cât pentru unele medicamente utilizate în cadrul programului național de oncologie cu aprobarea Comisiei de Experți constituită la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sau a caselor județene de asigurări de sănătate, respectiv medicamente inovatoare, ponderea cheltuielilor cu aceste medicamente a reprezentat aproximativ 53% din fondurile utilizate în anul 2012. Cu privire la capacitatea direcțiilor de specialitate din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a depista prin instrumente specifice eventuale decontări nejustificate de medicamente sau servicii medicale efectuate de către casele de asigurări de sănătate județene către unitățile sanitare teritoriale: direcțiile de specialitate din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, nu au reuşit întotdeauna, să depisteze şi să corecteze în mod operativ, prin instrumente specifice, toate cazurile în care, casele de asigurări de sănătate județene au decontat nejustificat medicamente către unitățile sanitare sau farmaciile cu circuit deschis. Sistemul informatic utilizat (SIUI) nu conține filtre pentru identificarea erorilor, din documentele prezentate la decontare, astfel încât să se elimine validarea documentelor care conțin erori și pe baza cărora ulterior se efectuează plățile. Nu există o bază de date care să cuprindă evidența centralizată a persoanelor înscrise în programele naționale de sănătate. Baza de date cu persoanele decedate nu este actualizată în timp real, astfel încât să se evite efectuarea de plăți nejustificate pentru beneficiari neeligibili. Recomandările Curţii de Conturi sunt următoarele: adaptarea legislației specifice programelor naționale auditate corespunzător cerințelor impuse de realizarea obiectivelor care să asigure utilizarea eficientă a fondurilor publice; introducerea în legislația specifică a unor indicatori relevanți; la alocarea resurselor financiare necesare derulării programelor naționale de sănătate, se va avea în vedere necesarul real de resurse astfel încât să se asigure continuitate și ritmicitate în alocarea fondurilor cu această destinație; la fundamentarea bugetului programelor naționale de sănătate se vor lua în considerare atât nivelul indicatorilor fizici și de eficiență aprobați cât și nivelul arieratelor înregistrate din anul precedent; deschiderea de credite bugetare lunare către casele de asigurări de sănătate județene se va realiza în mod constant pentru a evita apariția de disfuncții în aprovizionarea cu medicamente.

(Petre Coman)