9 octombrie. Ziua Holocaustului în România. Ce au decis deputaţii

9 octombrie – Ziua Holocaustului în România. La data de 9 octombrie 1941, a început deportarea forţată a evreilor din Basarabia şi Bucovina, în Transnistria.

Ziua Holocaustului în România a fost marcată pentru prima oară în anul 2004, la 9 octombrie, fiind instituită printr-o hotărâre de guvern (HG nr. 672/5 mai 2004), la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Cu prilejul Zilei Holocaustului în România, se menţionează în HG, ”vor fi organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică”. Autorităţile administraţiei publice “vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment”.

În 2009, la 8 octombrie, a fost inaugurat Memorialul Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, dar şi a numeroşi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti.

Pe o suprafaţă de 2.894 mp din domeniul public al Capitalei au fost ridicate cinci construcţii: un Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Roata ţiganilor şi Coloana. Iniţiativa realizării monumentului a aparţinut Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului din România şi a consultărilor cu reprezentanţi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ai Comisiei Wiesel şi ai supravieţuitorilor Holocaustului.

Monumentul a costat 17 milioane lei, bani plătiţi de Ministerul Culturii.La ceremonie, al cărei amfitrion a fost actriţa Maia Morgenstern, au vorbit marele rabin Menachem Hacohen, primul rabin Shlomo Sorin Rosen, precum şi preşedintele Traian Băsescu.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat marţi Declaraţia privind comemorarea victimelor Holocaustului, document în care se solicită Guvernului să acorde întreaga susţinere pentru continuarea programelor de comemorare şi studiere a Holocaustului.

Potrivit documentului, al cărui text a fost citit de secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici, actul de comemorare a tragediei Holocaustului înseamnă omagierea memoriei victimelor, membri ai comunităţii evreieşti şi ai comunităţii rome şi, deopotrivă, expresia unei înalte conştiinţe şi responsabilităţi.

“În procesul de construcţie democratică nouă a României, recuperarea memoriei istorice ca parte integrantă reprezintă o dovadă certă a ataşamentului la valorile democraţiei europene dedicată respectării drepturilor omului şi diversităţii. După cum cunoaştem, ororile Holocaustului au rădăcini profunde în manifestarea sistematică a şovinismului, rasismului, xenofobiei şi antisemitismului, promovate de-a lungul anilor de forţele răului existente în societate, cu efecte dintre cele mai nocive asupra relaţiilor interumane”, se subliniază în declaraţie.

“Faţă de această filă dureroasă de istorie a României şi a ţărilor Europei în general, Camera Deputaţilor reafirmă apartenenţa organică a naţiunii române la spaţiul generos al valorilor unei civilizaţii bazate pe egalitate şi respectul dreptului la diferenţă, îngăduinţă şi pluralism cultural, etnic şi religios. Reafirmă hotărârea membrilor săi, deputate şi deputaţi, pentru susţinerea în continuare, pe plan legislativ şi instituţional, a acţiunilor de combatere a oricăror manifestări de antisemitism şi xenofobie, de discriminare rasială şi de intoleranţă. Susţine importanţa deosebită pe care procesul educativ îl deţine pentru o corectă informare, sensibilizare şi responsabilizare a cetăţenilor, în special a tinerei generaţii”, se arată în document.

De asemenea, se solicită Guvernului României să acorde întreaga susţinere pentru continuarea programelor de comemorare şi studiere a Holocaustului realizate de Institutul Naţional “Eli Wiesel”, de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, dar şi de alte programe academice de cercetare a istoriei Holocaustului drept mărturie a maturităţii şi responsabilităţii societăţii româneşti de astăzi.

Ziuaveche.ro