Hidroelectrica, fără director general și financiar după intervenția Comisiei Europene. Urmează Sebastian Fârtat, (s)pionul lui Buican de la Hidroelectrica!

Hidroelectrica, fără director general și financiar după intervenția Comisiei Europene. Minciuna oficială și concursurile trucate pentru sinecuri politice

Hidroelectrica a anunțat vineri seara, 19 septembrie 2025, încetarea mandatelor pentru doi dintre cei mai importanți membri ai Directoratului: Karoly Borbély, președintele Directoratului și CEO, și Marian Fețița, CFO. Decizia a fost luată „de comun acord”, în urma unei ședințe a Consiliului de Supraveghere.

Potrivit companiei, măsura a fost necesară pentru îndeplinirea Jalonului 121 din PNRR, care vizează implementarea unui management profesionist în companiile energetice de stat. Comisia Europeană a avertizat că România riscă să piardă sute de milioane de euro dacă aceste condiții nu sunt respectate.

Concursuri „transparente” doar pe hârtie

De ani buni, Comisia Europeană reproșează României că posturile de conducere din companiile energetice sunt ocupate prin numiri politice, mascate prin concursuri formale. Cazul Sebastian Fârtat, fost prefect PNL de Vâlcea, demonstrează cum funcționează sistemul.

Într-un răspuns oficial transmis pe 17 septembrie 2025, Hidroelectrica a susținut că toate angajările se fac prin concursuri „transparente și corecte”, invocând și cazul Fârtat:

• în martie 2024 acesta ar fi ocupat prin concurs postul de Manager la Departamentul Logistică, redenumit ulterior Administrativ și Logistică,

• concursul ar fi fost „deschis” tuturor angajaților,

• postul ar fi fost pe un domeniu „suport”, nu tehnic, pentru care se cere expertiză energetică.

Cu alte cuvinte, compania a încercat să prezinte angajarea ca fiind una legitimă și corectă.

Realitatea: sinecură politică pe bani grei

În fapt, realitatea este cu totul alta. „Concursurile” organizate de Hidroelectrica sunt croite pentru a garanta victoria oamenilor conectați politic, iar Fârtat nu face excepție. Fost prefect PNL, fără experiență în domeniul energetic, acesta a aterizat direct pe un post de management, cu un salariu consistent, într-o companie-cheie a statului.

Adevărații specialiști din energie sunt marginalizați, în timp ce oameni cu spate politic sunt plasați pe funcții strategice. Răspunsul oficial al Hidroelectrica nu face decât să cosmetizeze un sistem corupt, în care „concursurile” sunt o farsă, iar sinecurile sunt regula.

Câți bani sunt în joc

Cazurile Borbély și Fețița arată unde duce această practică. Dacă mandatele lor nu ar fi fost întrerupte, România risca să piardă minimum 25 milioane de euro doar din cauza Hidroelectrica și Complexului Energetic Oltenia. În total, pentru toate companiile vizate, valoarea Jalonului 121 este de 228 milioane de euro.

Ministerul Energiei atrăgea atenția că o revocare directă ar fi costat compania circa 5 milioane lei în compensații, dar neîndeplinirea jalonului ar fi atras penalități de cel puțin 25 milioane euro.

Companiile care trebuie să-și schimbe șefii

Pe lângă Hidroelectrica, alte 12 companii trebuie să organizeze până la 28 noiembrie 2025 proceduri de selecție reale, nu aranjamente de partid. Lista include: Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, SAPE, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele, Complexul Energetic Valea Jiului și Institutul de Proiectare Mine pe Lignit.

Hidroelectrica a pierdut doi directori, dar nu și practicile toxice. Încercarea de a prezenta angajările ca „transparente” este o insultă la adresa opiniei publice. Cazul Sebastian Fârtat demonstrează că, în spatele comunicatelor lustruite, realitatea este aceeași: sinecuri politice pe salarii uriașe, plătite din banii statului și ai românilor.