Clanul Paul Stănescu: întreaga familie a baronului PSD, pe statele de plată ale statului român

Paul Stănescu, secretar general al PSD și unul dintre cei mai vechi și influenți lideri social-democrați, a ieșit public să acuze guvernul condus de Ilie Bolojan de „teroare administrativă”. Revolta lui Stănescu nu este însă întâmplătoare: reformele promise de premier – stoparea sinecurilor și curățarea instituțiilor de stat – lovesc direct în rețeaua de interese a baronului din Olt. O rețea în care fratele, fiica, ginerele și fiul său au ajuns să ocupe funcții cheie sau să deruleze afaceri grase cu statul.

Fratele: Alexandru Stănescu, director cu zero experiență, dar cu miliarde în gestiune

Alexandru Stănescu, fratele liderului PSD, a fost propulsat în 2022 la conducerea Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, instituție care administrează peste 1,2 miliarde de euro fonduri europene. Numirea sa a stârnit scandal, întrucât Stănescu nu are nicio experiență în fonduri UE.

Înainte, fusese trimis la ANRE, arbitrul pieței energiei, unde numirea i-a fost contestată la CCR. A demisionat în grabă, cu câteva zile înainte ca judecătorii să declare ilegală procedura.

Fiica: de la Agromec Vișina la ANCOM, cu sprijinul lui Grindeanu

În 2019, Alina Gabriela Modan, fiica lui Paul Stănescu, a fost angajată de Sorin Grindeanu la ANCOM, instituția care reglementează piața telecomunicațiilor. La doar 23 de ani și fără vreo experiență relevantă, ea a primit un post de consilier. Ulterior, a promovat ca expert și a devenit funcționar public „blindat”, greu de mișcat din instituție.

Presa a relatat că, la nuntă, Alina Modan a primit daruri de aproximativ 220.000 de euro, sumă declarată oficial în documentele de avere.

Ginerele: traseu fulgerător spre ASF

Soțul Alinei, Robert Marius Modan, a pornit de la un post obscur de PR pentru fermierii din Vișina și a ajuns, în doar câțiva ani, secretar general al ASF, instituția care supraveghează piața asigurărilor și este considerată una dintre cele mai mari „fabrici de sinecuri”.

Traiectoria sa include o scurtă trecere pe la Ministerul Fondurilor Europene și la Camera Deputaților, până când a fost „parcat” la ASF de către Nicu Marcu, apropiat al clanului PSD. Numirea nu s-a făcut prin concurs, ci printr-o simplă delegare.

Fiul: milioane de euro din „afacerea stufului”

În 2024, Parchetul European a solicitat documente privind afacerea prin care două firme controlate de Ștefan Stănescu, fiul baronului PSD, au cerut subvenții de aproape 6 milioane de euro pentru exploatarea stufului din Delta Dunării.

Cheia afacerii: o lege modificată discret în 2023, prin care Delta a fost declarată „pajiște”, ceea ce a permis accesul la subvenții agricole. Inițiatorul: Florin Barbu, actual ministru al Agriculturii și om de încredere al lui Paul Stănescu.

Deși fiul baronului a ieșit ulterior din firme, documentele arată că ele au fost create și sprijinite direct din anturajul secretarului general PSD.

Ipocrizia discursului public

În timp ce familia lui ocupă posturi cheie sau derulează afaceri cu statul, Paul Stănescu pozează în apărător al românilor simpli. Într-o postare pe pagina oficială a PSD, acesta a denunțat măsurile guvernului Bolojan:

„Noi nu pentru asta am intrat la guvernare! Reformele nu se fac prin teroare administrativă.”

În realitate, exact aceste „reforme” ar putea opri practica prin care rude și apropiați ai liderilor politici primesc funcții călduțe în instituții de stat sau acces la bani europeni prin legi croite la comandă.

Clanul Stănescu, imaginea vie a statului capturat

Cazul Paul Stănescu ilustrează perfect mecanismul prin care baronii PSD au transformat instituțiile statului în moșii de familie. Fie că vorbim de ANCOM, ASF, ANRE sau ADR Oltenia, funcțiile publice au devenit monedă de schimb pentru loialitate politică.

Reformele promise de premierul Ilie Bolojan nu doar că amenință aceste privilegii, dar și scot la lumină adevărata miză a liderilor PSD: nu bunăstarea românilor, ci protejarea propriilor clanuri.