Pe scena politică, Ilie Bolojan și-a cultivat cu grijă imaginea de administrator eficient și reformator, apreciat pentru disciplina financiară și pentru atragerea fondurilor europene. Dincolo de această fațadă însă, biografia sa publică este traversată de episoade controversate: dosare penale, acuzații de abuz în serviciu, suspiciuni de fraude cu bani europeni, plângeri retrase și clasări care au ridicat semne de întrebare.
Ancheta a început în 2012, când medicul Matiuță Hunyadi Nelu Mircea a depus o plângere penală în care acuza tranzacții imobiliare suspecte, realizate cu informații privilegiate. Plângerea viza un grup din care ar fi făcut parte trei angajați ai DNA Oradea, jurista Primăriei și primarul de atunci, Ilie Bolojan.
Suspiciunile vizau achiziția unor terenuri și imobile la prețuri preferențiale, pe baza unor date ce nu ar fi fost disponibile publicului larg.
În martie 2016, DNA – condusă la acel moment de Laura Codruța Kovesi – a emis ordonanță de clasare, motivând că „fapta nu există”. Bolojan nu a fost nici măcar audiat.
Deși o instanță a cerut ulterior redeschiderea cazului, procurorii au respins solicitarea, menținând clasarea. În 2024, Tribunalul Bihor a confirmat definitiv decizia: dosarul rămâne închis.
În 2024, procuroarea Dida Naghiu, de la Parchetul Cluj, a reclamat public că a fost mutată abuziv, în timp ce instrumenta un dosar care ar fi vizat și numele lui Ilie Bolojan.
Cazul se referea la un teren aparținând Primăriei Oradea, pe care un dezvoltator ridicase un bloc și vindea apartamente fără a transfera terenul cumpărătorilor. Erau investigate acuzații de abuz în serviciu și înșelăciune.
Mutarea procuroarei și închiderea discretă a investigației au alimentat speculațiile că dosarul ar fi fost „îngropat” sub presiuni politice.
În martie 2025, Dacian Foncea, fost manager al Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea, a depus un denunț penal public împotriva lui Bolojan. Acuzațiile sunt grave: fraudă cu fonduri europene de aproximativ 35,9 milioane de lei (circa 7 milioane de euro).
Foncea susține că, în 2017, Primăria Oradea a declarat în mod fals că anumite spații medicale erau eliberate, pentru a îndeplini condițiile de eligibilitate ale unui proiect european. În realitate, acestea erau ocupate de compania privată Fresenius Nephrocare până în aprilie 2019.
În plus, el acuză că atât Fresenius, cât și Fundația MAN au intrat în spital fără licitații publice, prin convenții ilegale semnate direct cu administrația locală. Foncea afirmă că procurorii DNA ar fi constatat aceste nereguli în ordonanțe emise în 2023–2024, însă nu au dispus măsuri penale împotriva lui Bolojan.
După ce a devenit președinte interimar al României, Ilie Bolojan a beneficiat de imunitate constituțională. Această protecție suspendă automat orice urmărire penală pe durata mandatului, blocând practic continuarea anchetelor.
| An | Eveniment |
|---|---|
| 2012 | Plângere penală privind tranzacții imobiliare suspecte |
| 2016 | DNA clasează dosarul – „fapta nu există” |
| 2024 | Tribunalul Bihor confirmă definitiv clasarea; procuroare reclamă presiuni într-un alt dosar imobiliar |
| 2025 | Denunț public privind fraudă cu fonduri europene – 7 milioane de euro |
| 2025 | Devine președinte interimar și beneficiază de imunitate |
Deși nu a fost niciodată condamnat, Ilie Bolojan rămâne o figură controversată a politicii românești. Imaginea sa de „primar model” se lovește de acuzații persistente, iar seria de clasări, presiunile relatate de magistrați și denunțurile publice ridică întrebări serioase despre funcționarea justiției și despre cât de departe ajunge protecția pe care o oferă puterea politică.
Web Design by DowMedia
