Dragoș Anastasiu, vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan, nu este doar un tehnocrat cu viziune. Este un om de afaceri influent, cu interese ramificate în peste 20 de companii, în special în turism, transport și servicii. Din poziția sa de înalt demnitar, are acum acces direct la decizii-cheie privind bugetul public, fondurile europene și politicile economice. Iar întrebarea care se impune este simplă: pentru cine lucrează, de fapt, Dragoș Anastasiu?
Anastasiu controlează un grup de aproximativ 20 de firme, cu o cifră de afaceri cumulată de 84 de milioane de lei și profituri anuale de peste 10 milioane. Este, în același timp, investitor în turism rural (Valea Verde Transilvania SRL), transport internațional, consultanță și energie regenerabilă. În loc să își suspende toate funcțiile în firmele sale, a întârziat retragerea din poziții-cheie, ceea ce îl plasează într-o zonă clară de incompatibilitate legală.
Potrivit datelor oficiale de la ONRC, în momentul numirii în funcția de vicepremier, Anastasiu figura încă administrator în cel puțin o firmă activă, ceea ce contravine prevederilor legii privind incompatibilitățile pentru membrii Guvernului. Doar după apariția în presă a informației a fost grăbită modificarea actelor. Târziu și parțial.
Dragoș Anastasiu are acum un cuvânt greu de spus în gestionarea fondurilor europene, inclusiv cele din PNRR. Ironia este că firmele sale – active și profitabile – pot fi influențate direct de deciziile luate la Palatul Victoria. În mod concret, afacerile din domenii strategice (turism, mobilitate, digitalizare) pot accesa fonduri europene pe care vicepremierul le gestionează politic. Nu există nicio garanție că interesele publice sunt separate de cele personale.
Unul dintre cazurile notorii din portofoliul său este Touring Europabus România SRL, care a fost amendată de Consiliul Concurenței cu 1,1 milioane de euro, pentru implicarea într-o înțelegere anticoncurențială între companiile de transport internațional de persoane. Anastasiu a recunoscut sancțiunea, dar a susținut că „nu au existat prejudicii reale pentru consumatori”. Adevărul este că, în orice stat cu justiție funcțională, un astfel de trecut comercial ar fi descalificant pentru un demnitar.
Pe lângă salariile guvernamentale, Anastasiu se bucură de beneficiile unui imperiu economic: resorturi de lux, vile în zone turistice, evenimente internaționale, parteneriate strategice cu companii private din Germania și Austria. Este imaginea perfectă a „reformatorului” rupt de realitățile oamenilor de rând, dar conectat până în măduva afacerilor cu mediul de business și influența economică.
Ascensiunea lui Dragoș Anastasiu în Guvern este promovată drept o gură de aer proaspăt pentru România. Dar realitatea este mult mai complicată. Cu zeci de firme în spate, decizii politice care pot afecta direct propriile afaceri și un istoric de sancțiuni comerciale, vicepremierul pare să întruchipeze conflictul de interese ridicat la nivel de politică de stat.
Este România reformată de oameni care conduc firme cu milioane din bani publici? Sau asistăm la o nouă etapă în care influența economică cumpără puterea politică?
Web Design by DowMedia
