INVESTIGAȚIE | Trecutul controversat al premierului Ilie Bolojan: acuzații de furt, legături cu oligarhi locali și documente clasificate la cererea României
Ilie Bolojan, premierul României în urma unei ascensiuni politice rapide și aparent bine regizate, are un trecut pe cât de neclar, pe atât de controversat. De la presupuse infracțiuni comise în Germania și implicarea în rețele de influență economică din Bihor, până la decizii culturale controversate în Oradea, Bolojan pare să fi fost mereu protejat – inclusiv prin clasificarea unor documente-cheie de către Germania la solicitarea serviciilor de informații românești, potrivit unor surse diplomatice și jurnaliști de investigație.
Una dintre cele mai persistente umbre care planează asupra carierei lui Ilie Bolojan vine din perioada petrecută în Germania, la începutul anilor ’90. Potrivit unor surse citate de jurnaliștii Realitatea PLUS, dar și de fostul senator și jurnalist Sorin Roșca Stănescu, Bolojan ar fi lucrat ca șofer de camion în orășelul german Birken. Acolo, acesta ar fi dispărut cu tot cu camionul plin cu marfă, aparținând firmei unde era angajat.
„A fost căutat prin Interpol, în întreaga lume, și a fost identificat într-o altă țară, unde a fost reținut, făcut pachet și trimis în țară,” afirmă Roșca Stănescu într-o intervenție publică.
Deși povestea este cunoscută în anumite cercuri politice și jurnalistice încă din anii 2000, nu există nicio sentință publică sau document oficial în România care să confirme aceste acuzații. Cu toate acestea, surse judiciare din Germania au confirmat în discuții confidențiale că dosarul a existat, dar a fost clasificat la cererea expresă a autorităților române, prin intermediul unui demers al serviciilor de informații. Mai exact, în perioada în care Bolojan ocupa funcții publice importante, inclusiv cea de prefect de Bihor, partea română ar fi cerut partenerilor germani clasificarea dosarului în baza unor protocoale bilaterale de securitate.
În 2005, Ilie Bolojan a fost numit prefect de Bihor, o mișcare considerată ciudată chiar și în rândul politicienilor locali. O notă diplomatică a ambasadei SUA, semnată de ambasadorul Nicholas Taubman și dezvăluită ulterior prin intermediul Wikileaks, indica faptul că Bolojan ar fi fost susținut de oligarhii locali Ioan și Viorel Micula, patronii imperiului European Drinks.
„Bolojan a fost o selecție surpriză de tip dark horse, o dezvăluire recentă susținând că el își datorează numirea sprijinului lui Ioan și Viorel Micula,” se arată în nota ambasadorului Taubman.
Același document arată că ministrul de Interne de atunci, Vasile Blaga, a fost nevoit să intervină pentru a-i limita prerogativele și ambițiile noului prefect, acuzat că „își depășește atribuțiile”.
În timpul celor două mandate de primar al Oradei și, ulterior, ca președinte al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan a devenit o figură populară în mass-media ca „omul care taie cheltuielile și modernizează administrația”. Însă, dincolo de această imagine, au existat numeroase semnale de alarmă privind direcția ideologică a deciziilor sale.
Senatorul Andrei Dîrlău a acuzat public faptul că, sub conducerea lui Bolojan, Oradea a fost supusă unui proces de „epurare simbolică românească”, în care au fost eliminate sau întârziate monumentele dedicate figurilor istorice românești. În schimb, au fost ridicate statui dedicate regilor și principilor maghiari, iar podul central din Oradea a fost redenumit în onoarea regelui maghiar Ladislau, la cererea UDMR.
„În centrul municipiului Oradea, mai bine de 5 ani nu a existat niciun monument cu Mihai Viteazul. În 2019, Primăria condusă de Ilie Bolojan a dat jos statuia lui Mihai Viteazul și a ridicat una a lui Ferdinand I,” a declarat Dîrlău.
Deși a fost prezentat drept un exemplu de eficiență administrativă, inclusiv de către președintele Iohannis și de lideri ai coaliției de guvernare, realitatea de la firul ierbii din Oradea și Bihor pare diferită.
Jurnaliștii Realitatea PLUS au arătat, într-un reportaj recent, cum școala în care a predat Ilie Bolojan se află în ruină, iar casa sa natală din satul Petrileni este părăsită. Întrebat despre aceste aspecte, Bolojan nu a dorit să ofere un punct de vedere oficial.
Cazul Ilie Bolojan ridică o întrebare fundamentală pentru societatea românească: cât de departe pot merge structurile de putere în protejarea unui politician și ce riscuri implică atunci când acea persoană ajunge la cea mai înaltă funcție în stat?
Clasificarea documentelor din Germania la cererea autorităților române nu face decât să alimenteze suspiciunile că adevărul despre trecutul lui Ilie Bolojan este prea compromițător pentru a fi cunoscut. În lipsa unei investigații oficiale transparente și a desecretizării acestor documente, România riscă să fie condusă de o figură politică ale cărei decizii și fapte din trecut rămân învăluite în întuneric.
Articol realizat pe baza unor surse diplomatice, note de ambasadă, declarații publice și alte informații publice. Documentele clasificate menționate în articol pot fi dezvăluite doar printr-un demers oficial de desecretizare solicitat de Parlament sau de CSAT.
Tiberiu Pîrnău
Web Design by DowMedia
