Compania publică regională de apă RAJA Constanța a atribuit un contract de peste 12 milioane de euro din fonduri europene pentru ”reabilitarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare menajeră în municipiul Onești” către firma Laurențiu H SRL din Negrești Oaș, județul Satu Mare.
Firma este controlată de Laurențiu Huja, judecat în 3 dosare DNA pentru șpăgi ca să obțină contracte. Ca prin minune, Huja a scăpat însă de toate cele 3 dosare: într-unul ar fi intervenit prescripția, în altul, a primit 3 luni de închisoare cu suspendare și în al treilea dosar, cu faptele cele mai grave, a fost achitat după ce instanța i-a schimbat încadrarea juridică.
Vezi mai jos, pe larg, povestea juridică senzațională a oșeanului acuzat de corupție ca să obțină contracte
Contractul pentru lucrările de extindere și reabilitare a rețelei de apă și canalizare din Onești a fost atribuit de RAJA Constanța în urma unei licitații publice la care a participat doar firma câștigătoare, ceea ce – potrivit specialiștilor în achiziții publice consultați de Newsmaker.ro – este un indicator de posibile fraude.
Lucrările vor dura 2 ani și presupun extinderea și reabilitarea a 25 de km de rețea de distribuție cu apă potabilă și a 29 de km de canalizare.
Potriviti site-ului companiei, ”RAJA SA este cel mai mare operator public regional din România în domeniul alimentării populaţiei cu apă potabilă și al epurării apelor uzate şi deserveşte peste trei milioane de beneficiari din județele Constanța, Ialomița, Călărași, Ilfov, Dâmbovița, Brașov și Bacău”.
Cine e firma care execută lucrările.
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, este deținută de Grigore Huja, de 62 de ani, din Negrești Oaș. Potrivit unui document al firmei din 2008, publicat în Monitorul Oficial, împuternicit al lui Grigore Huja este fiul lui, Laurențiu Manuel Huja, 40 de ani, domilciliat la aceeași adresă din Negrești Oaș.
Laurențiu Huja a fost trimis în judecată de DNA în 3 dosare penale fiind acuzat că ar fi dat mită ca să obțină contracte.
Într-un prim dosar, Huja a fost deferit justiției pe 30 iunie 2016, alături de alți 3 afaceriști. Cu toții sunt acuzați că i-ar fi dat mită 37.200 de lei fostului director Teodor Giurgea de la Administrația Bazinală de Apă Mureș (ABAM), prin intermediul șefului de la Investiții, Ioan Popa.
”Banii au fost primiți de inculpatul Giurgea Teodor, pentru ca, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, să asigure derularea în condiții optime a contractelor încheiate de societățile comerciale administrate de cei patru oameni de afaceri cu Administrația Bazinală de Apă Mureș”, arătau procurorii DNA.
Ce s-a întâmplat cu dosarul.
În iulie 2018, șeful biroului Investiții de la Administrația Bazinală de Apă Mureș, Ioan Popa, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la luare de mită.
În schimb, în ce-l privește pe Laurențiu Huja, judecătorul a constatat că faptele acestuia de dare de mită s-ar fi prescris. ”Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Huja Laurenţiu Manuel, (…), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită (…), ca urmare a intervenției prescripției speciale a răspunderii penale”, au arătat judecătorii.
Sentința a devenit definitivă în martie acest an, prin respingerea de către Curtea de Apel București a apelului DNA.
În ce-l privește pe fostul director de la ABA Mureș, Teodor Giurgea, în februarie 2018, instanța a încetat procesul penal ca urmare a decesului acestuia. ”Încetează procesul penal față de inculpatul Giurgea Teodor, trimis în judecată pentru săvârșirea a 2 (două) infracțiuni de luare de mită (…), ca urmare a decesului inculpatului”. Vezi aici.
Într-un alt dosar, în noiembrie 2014, Laurențiu Huja a fost trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar fost directoare economică de la ABA Mureș, Maria Pătrașcu, pentru primire de foloase necuvenite.
Huja era acuzat că i-ar fi dat mită directoarei peste 15.000 de lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcție a unei case.
În același dosar, administratorul firmei implicate în lucrările de construcție, Gheorghe Tohănean, a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii și a fost de acord cu o pedepasă de 3 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
”În perioada iunie 2011 – decembrie 2011, inculpata Pătrașcu Maria, după ce anterior și-a îndeplinit anumite atribuții de serviciu la care era obligată în virtutea funcției sale de director economic la A.B.A. Mureș, respectiv semnarea, alături de directorul general, a actelor necesare pentru întocmirea contractelor de lucrări hidrotehnice și apoi a celor pentru plata acestor lucrări, efectuate de către SC Laurențiu H SRL Negrești-Oaș jud. Satu-Mare, a primit de la inculpatul Huja Laurențiu, în două rânduri, foloase la care nu era îndreptățită.
Astfel, în două perioade diferite, respectiv lunile iunie-iulie 2011 și octombrie – noiembrie 2011, pentru amenajarea unui teren, proprietate personală situat în Tg Mureș (terasamente, săpături de fundație și transport pământ), Pătrașcu Maria a apelat la inculpatul Huja Laurențiu care i-a trimis un buldoexcavator și o autobasculantă, aparținând firmei administrate de soția inculpatului Tohănean Gheorghe.
Ulterior, inculpatul Huja Laurențiu a achitat suma de 15.128 lei, în două tranșe, reprezentând toate lucrările efectuate de către această societate comercială în beneficiul inculpatei Pătrașcu Maria.
În continuare, pentru a masca originea respectivelor plăți nejustificate, efectuate în beneficiul inculpatei Pătrașcu Maria și pentru a le da o formă legală, inculpatul Huja Laurențiu l-a determinat, la data de 21 februarie 2012, pe un angajat al lui, să redacteze și să semneze, în numele său, un contract de prestări servicii. Acest înscris avea ca obiect „lucrări cu buldoexcavatorul și transport de material cu autobasculanta”, era antedatat, și trebuia să creeze o aparență de valabilitate pentru perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2011.
Acest document, a fost semnat și ștampilat, la poziția „administrator”, prin contrafacerea subscrierii, de către inculpatul Tohănean Gheorghe”, au arătat procurorii DNA.
Ce s-a întâmplat cu acest al doilea dosar.
În octombrie 2016, Curtea de Apel Mureș l-a condamnat definitiv în acest dosar pe Laurențiu Huja la 3 luni de închisoare cu suspendare pentru fals.
Într-un al treilea dosar, din septembrie 2012, Laurențiu Huja a fost trimis în judecată în calitate de director tehnic la firma Laurențiu H SRL din Negrești Oaș pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, fals și complicitate la infracțiunea de bancrută frauduloasă.
Alături de el, au mai fost deferiți Justiției foștii directori de la ABA Mureș, Teodor Giurgea, și Maria Pătrașcu.
În acest al treilea dosar, în martie 2018, Tribunalul Mureș l-a condamnat pe Laurențiu Huja la 3 ani și 6 luni de detenție efectivă după ce i-a contopit pedeapsa de 3 luni cu suspendare primită în cel de-al doilea dosar.
În decembrie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș l-a achitat pe Huja pentru fals și complicitate la bancrută frauduloasă, după ce în prealabil i-a schimbat încadrarea juridică din complicitate la abuz în serviciu în complicitate la bancrută frauduloasă.
Laurențiu H, firma-căpușă de la Transelectrica, vrea noi contracte cu statul
Laurențiu H SRL o firmă care a căpușat ani la rând una dintre cele mai profitabile companii de stat, Transelectrica, vrea noi contracte cu statul. Potrivit România TV, societatea administrată de Laurențiu Huja, s-a înscris recent la o nouă licitație menită să-i îngroașe conturile.
Firma Laurențiu H – abonată la contracte cu statul, dar și la dosarele DNA – derulează de ani buni contracte cu Transelectrica care i-a atribuit anul acesta chiar exclusivitate pe mentenanța preventivă (defrișări). Deși încasează milioane de euro de la Transelectrica, Laurențiu H SRL nu execută însă și lucrările. Pe care le fac tot angajații Smart SA. Asta reiese chiar din rapoartele unor filiale din țară ale Smart SA, ai căror angajați au fost nevoiți să facă treaba Laurențiu H, pentru a remedia avariile cauzate de vegetație liniilor electrice. Doar în ultimele luni, astfel de incidente s-au produs în județele Cluj, Prahova, Sibiu, Arad, Olt, Gorj.
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, acționar unic al SC Laurențiu H SRL este tatăl lui Laurențiu Huja, Grigore Huja.
În ultimii ani, firma a derulat nu doar contracte cu Transelectrica, ci și cu autorități subordonate Ministerului Mediului (administrațiile bazinale Olt și Mureș), contracte obținute în mandatul de ministru al mediului al lui Laszlo Borbely (UDMR), dar și cu Enel Distributie sau Electrocentrale București.
De altfel, în campania electorală din 2012, Laurențiu Huja a făcut donații la UDMR.
Relația cu Ministerul Mediului i-a adus însă lui Laurențiu Huja un dosar penal la DNA. El a fost trimis în judecată de procurori în cauza care-i vizează și pe directorii Administrației Bazinale Mureș. În același dosar, firma controlată în acte de tatăl său, Laurențiu H, este “parte responsabilă civilmente”, adică este obligată să plătească prejudiciul.
În ceea ce privește conducerea Transelectrica, care atribuie contracte pe bandă rulantă societății Laurențiu H, Sursa Zilei arăta, la finele lunii octombrie a acestui an, cum sute de mii de euro din bugetul companiei de stat se scurg anual în buzunarele șefilor societății.
La salariile care ajung la 66.000 de euro, atât directorii, cât și membrii Consiliului de Supraveghere al companiei își suplimentează veniturile, prin decizii ale AGA, cu bonusuri care ajung la 180.000 de euro pe an de persoană și cu sume care depășesc chiar și 100.000 de euro anual, din tranzacționarea acțiunilor societății.
Actuala conducere a Transelectrica a fost numită la propunerea și cu suținerea lui Daniel Chițoiu, în mai-iunie 2013, în perioada în care acesta ocupa funcțiile de vicepremier și ministru al finanțelor.
