Studiu: 75% dintre firmele vizate de controale și inspecții fiscale spun că ANAF nu a ținut cont de punctele lor de vedere

Trei sferturi dintre contribuabilii care au fost vizați de controale și inspecții fiscale susțin că ANAF nu a ținut cont de punctele lor de vedere față de concluziile din proiectul de raport de inspecție, conform unui studiu.

Mai mult de jumătate dintre firmele chestionate susțin că nu au primit o notificare de conformare de la ANAF, conform unui raport EY România. Restul de 40% au primit o astfel de notificare, iar la întrebarea privind acordul sau dezacordul privind aspectele cuprinse în notificarea respectivă, răspunsurile firmelor au fost perfect egale.

Jumătate dintre respondenți au fost de acord, cealaltă jumătate declarând că nu au fost de acord cu respectivele mențiuni.

Întrebați dacă au fost supuși vreunui tip control, începând cu anul 2023, și despre ce fel de control a fost vorba, jumătate dintre respondenți (50%) au spus că nu au făcut obiectul niciunui tip de control.

Au urmat cei care au fost subiectul unei verificări documentare (25%), urmați, în proporții egale (19%), de firmele care au avut parte de controale inopinate, respectiv inspecții fiscale.

Doar 6% dintre firmele participante la sondaj au spus că au trecut printr-un control antifraudă.

„Potrivit datelor oficiale ale Ministerului de Finanțe, doar în primele cinci luni ale anului în curs, numărul inspecțiilor fiscale a fost de aproape 10.000, cu mai mult de 1 miliard de lei adus în plus la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, acțiunile Autorității au fost intensificate, având o creștere de 10% a controalelor fiscale comparativ cu anul 2023. Pe de altă parte, a crescut de aproape patru ori (în 2024 față de anul anterior) și numărul notificărilor de conformare trimise contribuabililor, totul în contextul necesității diminuării deficitului bugetar, dar și al combaterii fraudelor fiscale din economia țării”, arată EY România.

80% din firmele chestionate susțin că nu au fost supuse aceleiași inspecții fiscale pentru o perioadă și unui anumit tip de obligații fiscale care au constituit anterior obiectul unei verificări documentare finalizate prin emiterea unei decizii de impunere.

20% dintre firmele respondente au spus că au avut parte de repetarea controalelor și a tematicii de control.

„Așa cum o arată și datele publicate de ANAF, controalele fiscale – fie ele inspecții, verificări documentare ori controale inopinate/antifraudă – au sporit semnificativ atât ca intensitate, cât și ca impact asupra colectării la bugetul de stat. Într-un asemenea context, riscul apariției unor abuzuri din partea organelor de control este mai ridicat, ceea ce face ca prevenția să devină cu adevărat indispensabilă pentru conservarea drepturilor contribuabililor”, precizează Călin Stan, Partener, avocat Băncilă, Diaconu și Asociații.

Alte rezultate ale sondajului:

• la întrebarea privind pregătirea temei de control de către inspectorul fiscal și dacă acesta a avut de la bun început stabilit obiectul concret al tranzacțiilor sau acesta a efectuat analiza în funcție de constatările realizate pe parcurs, răspunsurile au fost doar în proporție de 38% pentru prima variantă, în timp ce aproape două treimi dintre respondenți (62%) au afirmat că analiza a fost efectuată în funcție de constatările realizate pe parcursul inspecției.
• 62% dintre respondenți consideră că documentele și informațiile furnizate echipei de control nu au fost analizate în mod temeinic de către aceasta; 38% au considerat că inspectorii au analizat bine situația contribuabilului în timpul controlului.
• Peste 62% susțin că au întâlnit situații în care documentele depuse și/sau informațiile furnizate în timpul inspecției fiscale au fost ignorate fără explicații de echipa de control. 38% spun că nu s-au aflat în această situație.

„Controlul fiscal se finalizează cu un proiect de raport al inspecției realizate, care trebuie prezentat contribuabilului de către inspectorii fiscali, pentru a fi studiat înainte de discuția finală pe rezultatele controlului. La întrebarea privind acordarea unui termen rezonabil, de minimum trei zile lucrătoare, respectiv cinci zile lucrătoare (în funcție de mărimea contribuabilului) pentru studierea proiectului de raport de inspecție înainte de discuția finală, 92% din respondenți au răspuns afirmativ, în timp ce restul de 8% au declarat că nu li s-a acordat acest termen”, arată EY.

Întrebați dacă în cadrul discuției finale, au avut un dialog cu echipa de inspecție sau doar au procedat la prezentarea argumentelor companiei, fără ca echipa de inspecție să fie implicată în această discuție, 50% au spus că da, 50% că nu.

Pe de altă parte însă, în urma depunerii punctului de vedere față de concluziile din proiectul de raport de inspecție, un sfert dintre respondenți (25%) au declarat că au fost efectuate modificări de către echipa de control în urma discuțiilor pe marginea raportului, dar 75% au indicat că nu s-au realizat modificări ale raportului. Iar în situația în care au avut loc modificări, peste două treimi dintre respondenți au spus că acestea au fost favorabile firmei lor (67%), restul de 33% au declarat că au fost nefavorabile.

„La fel ca în anii precedenți, EY România urmărește cu mare atenție evoluțiile din sfera controalelor fiscale, în special din perspectiva modului în care contribuabilii percep interacțiunea cu organele fiscale. Deși, per ansamblu, putem observa o îmbunătățire a acestei percepții, ceea ce ne preocupă în mod particular este identificarea cât mai corectă a zonelor unde este necesar un efort suplimentar pentru asigurarea echilibrului între interesele organului de control și drepturile contribuabililor supuși acestor proceduri”, a precizat la rândul său, Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România.

Potrivit EY, ANAF desfăşoară două tipuri de acţiuni în acțiunile de control fiscal:

1. Emite Notificarea de conformare, prin care îi anunță pe contribuabili selectaţi pentru efectuarea inspecţiei fiscale despre riscurile fiscale identificate, prin care le sugerează contribuabililor analiza în detaliu a situaţiei lor fiscale, clarificarea şi remedierea, în sensul îndeplinirii corecte și totale a obligaţiilor fiscale;
2. Acţiuni de verificare documentară, care constau în realizarea unei analize a situaţiei fiscale a contribuabilului/ plătitorului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului/ plătitorului, dar şi a altor informaţii şi documente relevante pentru determinarea situaţiei fiscale.

Contribuabilii cu risc fiscal ridicat sunt supuşi fie acţiunilor de control fiscal, fie unei inspecţii fiscale, în cazul contribuabililor care, urmare a Notificării de Conformare, nu corectează şi nu clarifică riscurile fiscale pentru care au fost notificaţi, fie chiar un control antifraudă, în cazul contribuabililor pentru care există indicii de evaziune fiscală.

Dreptul la asistență juridică pe parcursul controlului fiscal

43% dintre firmele chestionate susțin că nu li s-a acordat dreptul la asistență juridică pe parcursul controlului fiscal, în timp ce 57% susțin că au beneficiat de acest drept.

Pentru că, potrivit sondajului, în cazul în care juriștii/consultanții au fost prezenți pe parcursul controlului fiscal, asistența oferită de consultantul fiscal extern sau/ și avocatul în timpul desfășurării controlului fiscal a îmbunătățit comunicarea cu inspectorii fiscali pentru majoritatea respondenților (75%), în timp ce doar 25% au considerat că nu au observat îmbunătățiri sau diferențe în interacțiunea cu inspectorii fiscali.

Cât privește volumul de documente și informații solicitate de echipa de inspecție, având în vedere obiectul inspecției fiscale și natura tranzacțiilor efectuate, cei mai mulți contribuabili l-au considerat rezonabil/ corespunzător (64%), în timp ce aproape o treime dintre respondenți (29%) au apreciat drept „mult prea mare” numărul de acte și informații cerute de către inspectorii fiscali. Au fost și păreri potrivit cărora volumul de documente cerute a fost insuficient (7%).

Studiul a fost realizat pe un număr relevant de companii, cu un număr de salariați intre 200 și 400, cu 23% din total, companii cu peste 400 de angajați – 50%, restul fiind companii mici, cu sub 100 de angajați.

Cel mai reprezentat sector a fost IT, cu 24%, urmat de sectorul industrial, 14%, transport, alimentație și comerț, cu câte 10%. Au răspuns, în proporție de 70% directori financiari/CFO, iar ca tip de contribuabil, 55% provenind din categoria contribuabililor mari, 45% - companii medii ca mărime.

Sursa: https://www.startupcafe.ro/