Acum iar face declaraţii în speranţa că îl cred românii mai creduli, că nici aparatul său de partid nu mai dă doi bani pe ce spune.

Ciolacu: „Eu nu pot să vin, chiar dacă sunt prim-ministru, să tai capetele oamenilor. România are nevoie de o reformă a sistemului bugetar. România are nevoie de ținte. Asta nu înseamnă că vine un guvern sau un prim-ministru care taie capete sau spune din pix: trebuie să reducem 20%, sau altceva”.

Ciolacu nu îşi aduce aminte că a propus de la început standarde pentru bugetari, criterii de îndeplinit în schimbul salarizării. A uitat, şi că a spus cândva că sunt bugetari care vin la serviciu să joace solitaire toată ziua.

Din 200.000 de posturi bugetare neocupate a desfiinţat 5000, că nu se știe când are nevoie clientala politică de ele.

Din 1,3 milioane de bugetari, dintre care o treime (450.000) taie frunze la câini, plimbă dosare cu şină, Ciolacu a desfiinţat la nivelul instituţiilor centrale 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere, iar în instituţiile aflate în subordine sau coordonare 2431 posturi de execuție și 2177 posturi de conducere.

Raportat la total bugetari asta înseamnă un mizilic, 5000: 1,3 milioane înseamnă 0,38%! Dacă asta înseamnă reorganizarea aparatului bugetar, să tragă fiecare alegător concluzii.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a parcurs procesul reorganizare desființând 44 posturi de execuție și 7 de conducere dintr-un total de 670 de posturi.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a finalizat procesul de reorganizare și a desființat 1 post de conducere şi 1 post de execuție, dintr-un total de 311 posturi.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a desfiinţat 176 funcţii de conducere la 5800 de salariaţi.

Chiar şi din cele câteva exemple rezultă că ce s-a desfiinţat este o picătură în oceanul bugetar.

Din cei 16.000 de ordonatori de credite, câţi s-au desfiinţat şi câţi au rămas? Nu se ştie, nu ne spune nimeni.

Direcţia Agricolă a Municipiului Bucureşti mai există? Nu se ştie.

Ciolacu ne vinde gogoşi, poate nu ne prindem.

Deficitul bugetar

Ciolacu a ţinut marţi un discurs pe teme economice, la Forumul de afaceri organizat, la Palatul Parlamentului, cu prilejul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climat.

Tot în speranţa că-i înghiţim gogoşile fără să gândim.

Ciolacu:

„Vreţi să intrăm în logica în care, în două luni, dacă vreţi, eu opresc orice investiţie şi avem deficit 3%? Nu am o problemă”.

Nu domnule Ciolacu, România are nevoie de investiţii ca de aer, nu aici e problema. Ci la alegătorii dumneavoastră, bugetarii, care înghit bugetul ţării fără să producă mare lucru. Buget produs de privaţi prin taxe şi impozite, să fie clar.

Ce speră Ciolacu. „O să parafăm acordul cu CE să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74% scădere anual”.

0,74% scădere anuală în 7 ani înseamnă 5,18% şi să rămână 3% înseamnă că se porneşte de de la un deficit în 2024 de 8,18%! Dar  a fost bugetat 5%!

Cu matematica se descurcă foarte greu Ciolacu, de la covrigi n-a învăţat mare lucru!

Problema lui Ciolacu o constituie decizia CE, acum în prag de alegeri. Până la 15 octombrie guvernul trebuie să prezinte CE un plan de măsuri de reducere a deficitului bugetar la 3% din PIB, şi nu pe 7 ani ci mult mai repede. Principiul cerut de CE este că bugetul să fie sustenabil şi stabil.

Până guvernul nu demonstrează că este în stare să adopte un astfel de plan, banii de la CE din PNRR şi din exerciţiul financiar 2020-2027 nu mai vin. Ori construcţia bugetară se baza în mod expres pe aceşti bani.

Cum îi cade coaliţiei PSD-PNL, în prag de alegeri, respingerea de către CE a planului de măsuri cerut? Iar România se află oricum în procedura de deficit excesiv.

CE nu „se joacă” cu astfel de chestiuni. A demonstrat-o şi în alte ţări din UE.

Unde se duc banii din buget?

Hotnews a obtinut informaţii despre ce s-a discutat în Coaliţia de guvernare în şedinţa de luni seara.

Ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, i s-a pus în vedere că partidele din Coaliție trebuie să câștige alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024, iar măsurile economice nu trebuie să conțină cuvinte precum „restructurare sau tăiere”.

Măsurile radicale de reformă din PNRR, precum reforma fiscală, se amână după alegerile prezidențiale din iarnă.

Cum să se amâne când PNRR are ca termen final de alocare a banilor anul 2026, iar procedurile şi elaborarea actelor necesare durează luni de zile, poate ani? Nu contează, românii au de pierdut, Coaliţia trebuie să câştige alegerile.

„Nu putem să venim cu măsuri dure în această toamnă, nici cu măsuri dure pentru reducerea deficitului. Va trebui să existe înțelegere, o amânare pentru măsurile din PNRR”, a fost poziția unui lider din Coaliție, după întâlnirea de luni seara.

„Primarii trebuie să fie sătui, așa se câștigă alegerile. Nu trebuie să le fie foame. Dacă sunt îndestulați, vor trage în campanie. Mulți sunt la început de mandat, vor să demonstreze. Știu că depind de noi”, declară în lider al Coaliţiei. Acum e clar unde se duc banii? La primarii care, speră liderii Coaliţiei, vor aduce voturi! Speranţa moare ultima!

În 2023, doar dobânzile la împrumuturi au costat România cât două autostrăzi Pitesti-Sibiu!

Ca şi în alte ocazii, speranţa românilor, care înţeleg situaţia economică în care ne aflăm, rămâne Comisia Europeană. Există tratate şi proceduri de sancţionare  a ţărilor care nu le respectă, iar în cazul României sancţiunea ar fi blocarea totală a fondurilor europene pentru nerespectarea deficitului convenit în tratatul de la Maastricht. 

O astfel de decizie a CE în prag de alegeri ar fi bomboana pe coliva Coaliţiei.

Stefan Vlaston (adevarul.ro)