O decizie recentă a Tribunalului Vâlcea ridică întrebări legitime despre modul în care este exercitată puterea judecătorească și despre limitele impuse libertății de exprimare. Prin Hotărârea nr. 1916/25.11.2025, în dosarul nr. 8262/288/2025, un jurnalist și o publicație au fost obligați să elimine un articol referitor la avansări contestate din cadrul IPJ Vâlcea — o temă de interes public.
Decizia nu ar fi fost singulară într-un litigiu privind reputația, însă motivarea ei scoate la iveală o eroare greu de ignorat: în textul hotărârii apare un paragraf care nu are nicio conexiune cu speța, indicând utilizarea unui text preluat dintr-un alt dosar.
Iar ceea ce dă gravitate situației este faptul că documentul este semnat de judecătoarea Ioana-Andreea Comănescu, președinta Tribunalului Vâlcea — funcție ce presupune cel mai ridicat standard de rigoare și verificare.
În motivare, apare un pasaj amplu despre sinuciderea unui polițist la locul de muncă, cu arma din dotare, calificată drept problemă de interes public major — deși dosarul nu vizează nicio faptă de acest tip, nu tratează tragedii, arme, sinucideri și nici nu implică asemenea circumstanțe. Acest pasaj se regăsește în paginile motivării
Este o eroare materială vizibilă, care ridică o întrebare rezonabilă: a fost redactarea adaptată speței sau a fost folosit un text standard, insuficient verificat? Formularea nu acuză intenții, dar constată un fapt obiectiv: un pasaj complet străin de cauză a fost inserat într-o hotărâre cu efect de cenzură asupra presei.
Hotărârea impune eliminarea integrală a articolului — inclusiv din mediul online — fără a demonstra falsitatea informațiilor și fără a analiza punctual conținutul acestuia. Mai mult, argumentarea măsurii extreme cuprinde și elemente fără legătură cu litigiul, ceea ce ridică probleme de coerență și acuratețe.
Este un fapt: libertatea de exprimare a fost restrânsă în baza unei motivări care conține un paragraf străin speței. Este legitim și perfect admisibil, în spirit democratic, să fie ridicate întrebări privind rigoarea unui astfel de act judecătoresc — mai ales când acesta poartă semnătura președintei Tribunalului Vâlcea.
Hotărârile tribunalelor produc efecte directe: limitează drepturi, creează precedente și modelează raportul dintre instituții și cetățeni. De aceea, fiecare paragraf contează. Iar o eroare de acest tip afectează credibilitatea nu doar a soluției judiciare, ci și a instituției care o pronunță.
Întrebările care se ridică sunt legitime: cum a ajuns un astfel de paragraf într-o hotărâre finală? A reflectat motivarea analiza concretă a cauzei? Verificarea internă a fost riguroasă?
Acestea nu sunt acuzații, ci teme de reflecție inevitabile atunci când rigoarea juridică este pusă sub semnul întrebării printr-un fapt obiectiv și verificabil.
Hotărârea poate fi atacată în apel. Dar consecința imediată rămâne: un articol de presă șters pe baza unei motivări care include un paragraf fără legătură cu speța — semnat de președinta Tribunalului Vâlcea.
Într-un stat de drept, transparența și rigoarea sunt esențiale. Iar când o eroare ajunge în textul unei sentințe, publicul are dreptul să întrebe: cum s-a ajuns aici? Pentru că libertatea de exprimare nu trebuie limitată prin motivări inexacte, iar justiția nu poate fi pusă în dificultate de propriile scăpări.
Recitiți articolul care a deranjat Inspectoratul Județean de Poliție Vâlcea (mai precis pe șef și 2 secretare, menționăm că 90 la sută din polițiștii vâlceni sunt de acord cu aspectele sesizate!): https://ziaruldevalcea.ro/2025/07/fabrica-de-pile-de-la-inspectoratul-judetean-de-politie-valcea-functii-inalte-pentru-fini-si-apropiati-profesionistii-ignorati/
Web Design by DowMedia
