INVESTIGATIE - „Eroul” din documentarul Recorder și rețeaua din umbră: cum se învârte procurorul Liviu Lascu în cercurile de putere ale PNL

„Eroul” din documentarul Recorder și rețeaua din umbră: cum se învârte procurorul Liviu Lascu în cercurile de putere ale PNL

După judecătorii Daniela Panioglu și Laurențiu Beșu, încă un personaj ridicat pe piedestal de documentarul Recorder își vede aura fisurată. Procurorul militar Liviu Lascu, prezentat drept magistratul „executat” pentru că ar fi îndrăznit să ancheteze achizițiile SRI, apare în realitate într-o rețea de relații politice, instituționale și de afaceri care ridică serioase semne de întrebare asupra neutralității sale - noteaza gandul.ro

De peste doi ani și jumătate, Lascu își construiește în spațiul public imaginea magistratului incomod, căruia i-ar fi fost întreruptă delegarea la DNA exact în momentul în care investiga presupuse nereguli din interiorul SRI. Însă, în paralel cu acest discurs, procurorul apare frecvent în anturajul unor lideri PNL și la evenimente cu pronunțată încărcătură politică și de networking.

Procurorul care „ancheta SRI”, prezent la petrecerile de business-politic din Cluj

Fotografii obținute în exclusivitate îl surprind pe Liviu Lascu la evenimentele organizate de Florin Bugnar, vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie România–China, filiala Cluj. Sub eticheta elegantă de „X Party & Networking”, aceste întâlniri reunesc oameni de afaceri și politicieni influenți, sub pretextul consolidării mediului economic.

La unul dintre aceste evenimente, organizat la finalul lunii noiembrie 2025 – cu puțin timp înainte de difuzarea documentarului Recorder – invitatul principal a fost Mircea Abrudean, președintele Senatului și apropiat al premierului Ilie Bolojan. În același cadru apare și procurorul militar Liviu Lascu, aflat oficial în afara DNA, dar extrem de activ în cercuri de influență.

Prezența ridică o problemă fundamentală: obligația de rezervă a magistraților, cu atât mai strictă în cazul celor din structurile militare. Legea impune discreție, abținere de la manifestări publice cu tentă politică și distanță față de zonele de influență. Exact contrariul a ceea ce relevă imaginile.

„Cazul Lascu”, întreținut mediatic ani la rând de Ioana Ene Dogioiu

Povestea procurorului Lascu nu este nouă. Din 2023, cazul său a fost constant promovat de Ioana Ene Dogioiu, pe atunci jurnalist, astăzi purtător de cuvânt al Guvernului condus de Ilie Bolojan. Articolele publicate succesiv au conturat narațiunea procurorului „executat” de sistem, cu un ADN corupt și o Justiție controlată.

Aceleași teze apar astăzi, aproape identic, în documentarul Recorder. Mai mult, pe rețelele sociale, Lascu a distribuit și susținut în mod repetat comentariile politice ale Ioanei Ene Dogioiu, inclusiv elogii aduse lui Ilie Bolojan încă din perioada în care acesta nu ocupa funcția de premier.

Această suprapunere ridică o întrebare legitimă: asistăm la o anchetă jurnalistică independentă sau la reciclarea unei campanii de imagine vechi, împinsă acum într-un format video cu impact emoțional?

Prietenii vechi din PNL: Cupșa, Bologa, Bode

Legăturile politice ale lui Liviu Lascu nu se opresc aici. În 2023, procurorul a fost fotografiat alături de Ioan Cupșa, deputat PNL de Bihor. Cupșa a confirmat public relația apropiată: prieteni de familie, vecini, copii crescuți împreună, întâlniri frecvente.

Toți provin din același nucleu geografic și politic: Oradea – Cluj – PNL. Inclusiv Ilie Bolojan, Crin Bologa și Lucian Bode. De altfel, Lascu a fost adus în DNA chiar de Crin Bologa, fost șef al instituției, și el prezentat astăzi drept „erou” în același documentar Recorder, în ciuda unui mandat considerat slab din punct de vedere al rezultatelor.

Imaginile din 2021 cu Bologa și Lucian Bode în loja VIP a Arenei Naționale, la EURO 2020, completează tabloul unei Justiții amestecate periculos cu zona politică.

Rezultate puține, expunere mare

Bilanțurile oficiale ale DNA arată că, sub conducerea delegată a lui Liviu Lascu la Serviciul pentru Militari, în 2022 au fost finalizate doar trei rechizitorii și un acord de recunoaștere a vinovăției, cu șase inculpați pe tot anul. Cu toate acestea, Lascu a devenit un personaj hiper-mediatizat, prezentat ca simbol al luptei cu „statul paralel”.

După încetarea delegării sale în mai 2023, Lascu a continuat atacurile publice la adresa conducerii DNA, a distribuit opinii politice și s-a afișat cu lideri de partid, fapte care au atras o anchetă a Inspecției Judiciare. Secția de procurori a CSM a respins însă acțiunea disciplinară.

O narațiune convenabilă și multe întrebări fără răspuns

Cazul Liviu Lascu ridică o problemă mai largă decât un simplu destin profesional: cum se fabrică eroii publici, cum se intersectează jurnalismul militant cu rețelele politice și cât de subțire este linia dintre magistratul independent și actorul într-un joc de influență.

Într-un stat de drept autentic, Justiția nu are nevoie de eroi mediatici, ci de magistrați discreți, eficienți și realmente independenți. Or, imaginile, conexiunile și faptele documentate arată că, în spatele narațiunii lacrimogene, se conturează o rețea mult mai confortabilă decât cea a unui „procuror executat de sistem”.

Tiberiu Pîrnău