EXCLUSIV. Suspiciuni de șantaj urbanistic la Băile Govora: Cum ar fi fost constrânși proiectanții noului PUG să cedeze presiunilor unui ONG local
O investigație Ziarul de Vâlcea scoate la lumină detalii cu potențial exploziv despre modul în care ar fi fost deturnat procesul de elaborare a noului Plan Urbanistic General al stațiunii Băile Govora. Conform unor surse judiciare, DNA ar fi declanșat verificări preliminare tocmai din cauza acestor suspiciuni: presiuni nejustificate, hărțuire administrativă, influențarea deciziilor urbanistice și posibila obținere a unui avantaj financiar necuvenit de către entități apropiate ONG-ului Studio Govora.
Totul ar porni de la o discuție avută cu reprezentanții firmei de arhitectură care lucrează la actualul PUG, câștigat — spun aceștia — prin procedură legală și transparentă, cu o ofertă mult sub prețul depus anterior de un arhitect influent din zona Govora. De aici începe scenariul care, potrivit surselor noastre, a atras atenția procurorilor: imediat după atribuirea contractului, firma ar fi devenit ținta unui val de „observații”, contestații și presiuni publice venite dinspre ONG Studio Govora. O hărțuire constantă, descrisă de cei vizați ca fiind „metodică, repetitivă și nejustificată”, suficient de agresivă încât să blocheze activitatea și să ridice semne de întrebare asupra motivației reale.
Potrivit acelorași relatări, reprezentanții firmei de arhitectură ar fi decis să îi invite pe cei de la ONG la București, pentru o discuție față în față, în speranța detensionării situației. Acolo, însă, ar fi avut loc momentul-cheie: ONG-ul ar fi transmis că va renunța la presiuni doar dacă studiul istoric — parte esențială a PUG și aflat în responsabilitatea firmei — le este cedat lor sau unei entități apropiate. Mai mult, prețul cerut pentru realizarea acestui studiu ar fi fost de patru ori mai mare decât nivelul practicat în mod obișnuit pe piață.
Sursele noastre afirmă că firma de arhitectură, epuizată de atacurile administrative, ar fi acceptat. Contractul s-ar fi semnat cu o entitate interpusă, iar la scurt timp după aceea presiunile exercitate de ONG ar fi încetat complet. „De îndată ce s-a semnat, liniste totală”, descriu interlocutorii. Un detaliu care, coroborat cu prețul neobișnuit de mare, a atras atenția procurorilor.
Ce ar fi urmărit, de fapt, ONG-ul? Sursele implicate în discuții spun că miza financiară nu ar fi fost singura. Studiul istoric oferă o putere considerabilă asupra clasificării clădirilor, stabilirii zonelor protejate și influențării viitoarelor dezvoltări imobiliare. Cu alte cuvinte, cine controlează studiul istoric poate decide — indirect, dar decisiv — cine construiește, cine nu, cine intră în zona protejată și cine este scos din joc. Într-o stațiune în plină dezvoltare, cu interese turistice, hoteliere și imobiliare consistente, acest control devine o pârghie uriașă.
Există și persoane care afirmă că au refuzat să cedeze acestor practici și care, în consecință, au fost supuse acelorași forme de hărțuire. Unul dintre acești interlocutori a declarat că „nu a acceptat niciun fel de presiune, chiar dacă prețul refuzului a fost o campanie agresivă, identică în structură cu cea aplicată firmei de arhitectură”. Acesta susține că metodologia ONG-ului ar fi una „standard”, aplicată diferențiat în funcție de docilitatea dezvoltatorilor sau investitorilor locali.
Trebuie precizat că, până la acest moment, ONG-ul nu a prezentat public un punct de vedere oficial asupra acestor acuzații, iar ancheta DNA se află într-o fază incipientă, în care sunt analizate inclusiv explicațiile părților implicate. De asemenea, atribuirea studiului istoric către o entitate terță nu este, în sine, ilegală, însă condițiile în care s-ar fi făcut — respectiv renunțarea bruscă la presiunile exercitate asupra proiectanților — ridică semne de întrebare perfect legitime pentru procurori.
Investigația continuă să se extindă, iar procurorii analizează dacă presiunile exercitate asupra firmei pot fi încadrate la fapte de natură penală, precum șantaj, trafic de influență sau obținere de foloase necuvenite. Indiferent de concluziile finale, cazul deschide un subiect sensibil pentru orice administrație: cât de vulnerabil este procesul de elaborare a documentațiilor urbanistice în fața grupurilor de interese care încearcă să-l influențeze din umbră?
Până când instituțiile vor finaliza verificările, un lucru rămâne cert: proiectul PUG al stațiunii Băile Govora, vital pentru dezvoltarea coerentă a zonei, a devenit scena unui conflict care pune în discuție nu doar integritatea urbanismului local, ci și modul în care anumite entități ar putea utiliza agresiv mecanismele societății civile pentru a-și impune propriile interese.
Vom continua să urmărim cazul și să revenim cu informații pe măsură ce acestea apar. Tineti aproape!
Va urma!
Tiberiu Pîrnău
Web Design by DowMedia
