Ilie Ilașcu, fost deținut politic al regimului separatist de la Tiraspol și una dintre cele mai puternice figuri ale luptei pentru identitatea românească în Republica Moldova, a încetat din viață la vârsta de 73 de ani. Plecarea sa marchează dispariția uneia dintre cele mai emblematice personalități ale mișcării naționale din spațiul românesc.
Un simbol al demnității românești
Născut la 30 iulie 1952 în raionul Fălești, Ilie Ilașcu a devenit cunoscut în anii ’90 ca membru al mișcării de renaștere națională din Republica Moldova. A militat deschis pentru limba română, identitatea românească și apropierea dintre Chișinău și București — poziții care l-au transformat într-o țintă pentru autoritățile separatiste din Transnistria.
În 1992, a fost arestat de regimul de la Tiraspol și condamnat la moarte, acuzat de „terorism” în cadrul procesului politic cunoscut drept „Grupul Ilașcu”. Detenția sa, marcată de torturi, izolare și abuzuri grave, a atras atenția comunității internaționale. După opt ani, Ilașcu a fost eliberat în 2001, iar ulterior CEDO a condamnat Rusia și Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor sale.
Cariera politică
După eliberare, Ilie Ilașcu și-a continuat lupta pe plan politic. A fost ales senator în Parlamentul României în două mandate consecutive (2000–2008), unde a promovat constant cauza românilor dintre Prut și Nistru și drepturile foștilor deținuți politici.
Anterior, fusese și deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind o voce constantă pentru valorile unioniste și pentru demnitatea națională.
Recunoaștere și distincții
De-a lungul anilor, Ilașcu a fost decorat cu unele dintre cele mai înalte distincții:
- Ordinul Republicii (Republica Moldova)
- Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler
- Alte distincții și diplome ale statului român și organizațiilor civice
Pentru mulți români de pe ambele maluri ale Prutului, el rămâne un reper de verticalitate, sacrificiu și rezistență morală.
Un destin care a marcat generații
Figura lui Ilie Ilașcu a depășit de mult timp sfera politică. A devenit un simbol al curajului în fața represiunii și al identității românești păstrate cu prețul libertății. Sacrificiul său a inspirat numeroși activiști, politicieni și cetățeni care văd în el exemplul omului care nu renunță.
Moștenirea sa morală rămâne profund legată de lupta împotriva regimului separatist, de aspirațiile unioniste și de ideea că demnitatea nu este negociabilă. (Sursa: cotidianul.md)
