Un contract uriaș, de peste 35 de milioane de euro, a fost adjudecat în Vâlcea de compania Strabag SRL, subsidiară a grupului austriac Strabag SE, una dintre cele mai mari firme de construcții din Europa Centrală. Proiectul – modernizarea Drumului Loviștei (DJ 703H) – a fost anunțat cu surle și trâmbițe de Consiliul Județean Vâlcea, ca o „investiție istorică” pentru nordul județului.
Dar dincolo de optimismul oficial, în spatele acestei investiții se ridică o umbra uriașă a influenței rusești, documentată chiar de instituții europene și americane.
Grupul Strabag SE – cu filiale în Austria, Germania, Cehia, România și alte 60 de țări – a fost ani la rând parțial controlat de oligarhul rus Oleg Deripaska, apropiat al președintelui Vladimir Putin.
Prin intermediul vehiculului MKAO Rasperia Trading Limited, Deripaska a deținut 24,1% din acțiunile Strabag SE, fapt confirmat oficial de companie, de agențiile Reuters și Politico.
Deripaska este sub sancțiuni internaționale din 2018 (SUA) și 2022 (Uniunea Europeană) pentru sprijin financiar și logistic acordat Kremlinului.
În martie 2024, Strabag a anunțat că participația rusă a fost „transferată” către o altă entitate – AO Iliadis JSC, o firmă obscură înregistrată la Moscova, cu capital social de doar 10.000 de ruble.
Tranzacția, estimată la aproape 1 miliard de euro, a fost catalogată de presă ca fiind „o inginerie juridică” menită să mascheze legătura cu Deripaska. Strabag a recunoscut că acțiunile respective sunt înghețate conform reglementărilor europene, rămânând sub incidența sancțiunilor.
Nu este prima dată când numele Strabag ridică semne de întrebare. Compania austriacă s-a aflat în asocierea care a câștigat licitația pentru extinderea bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu, în valoare de peste 400 de milioane de euro.
Faptul că o firmă cu acționariat rusesc a ajuns să construiască infrastructură strategică pentru Alianța Nord-Atlantică a provocat îngrijorări la Washington și Bruxelles. Potrivit publicațiilor CursDeGuvernare și HotNews, Statele Unite și Comisia Europeană au transmis avertismente oficiale Guvernului României, semnalând o „breșă de securitate” în procesul de atribuire.
Fostul ambasador al SUA la București, Adrian Zuckerman, declara public că:
„Este o problemă de securitate pentru această bază militară. Nu înțeleg cum s-a putut aproba un contract NATO în care apare o companie cu acționar rus sancționat.”
Dacă la o bază militară a existat o astfel de reacție diplomatică, ce se întâmplă când aceeași companie câștigă contracte pe bandă rulantă cu administrațiile județene din România?
În august 2025, Consiliul Județean Vâlcea a anunțat triumfător începerea lucrărilor la Drumul Loviștei (DJ 703H).
Este vorba despre 31,3 kilometri de drum care leagă zona montană a Țării Loviștei (Perișani, Titești, Boișoara, Câineni) de DN7.
Valoarea totală a investiției – conform comunicatului oficial – este de aproximativ 35 de milioane de euro, bani proveniți din Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, adică fonduri publice alocate de Guvernul României.
Lucrarea presupune: reabilitarea a 8 poduri și construcția a 3 noi, refacerea rigolelor, podețelor și acceselor laterale, amenajarea parcărilor și acostamentelor, asfalt nou pe întregul traseu.
Contractul a fost atribuit companiei STRABAG SRL, fără ca opinia publică să fie informată detaliat despre lista subcontractorilor, mecanismele de verificare financiară sau eventualele acte adiționale.
Faptul că STRABAG SE este o companie activă în UE nu anulează riscul juridic și politic al participației ruse înghețate.
Într-un raport recent, Comisia Europeană a avertizat că statele membre trebuie să evite alocarea de fonduri publice companiilor care pot fi afectate, direct sau indirect, de sancțiunile impuse persoanelor sau entităților ruse.
În cazul STRABAG, deși conducerea austriacă afirmă că nu există control rusesc asupra companiei, pachetul de 24,1% legat de Deripaska rămâne înregistrat în Rusia, fiind imposibil de lichidat.
Mai grav, în octombrie 2025, Financial Times a relatat că Bruxelles-ul discută eventuala „dezghețare” a activelor STRABAG pentru compensarea unei bănci austriece – semn că problema este încă deschisă și nerezolvată.
Așadar, România, stat membru UE și NATO, finanțează prin bugetul public o companie ale cărei acțiuni sunt înghețate pentru legături cu Kremlinul.
Consiliul Județean Vâlcea are obligația legală de a asigura transparența și verificarea beneficiarilor reali ai fondurilor publice, conform Legii nr. 361/2022 privind protecția intereselor financiare ale UE.
Cu toate acestea, nu există nicio informare publică privind măsurile de conformitate aplicate în cazul STRABAG: nu s-a publicat declarația de evitare a conflictului de interese; nu se cunosc măsurile de screening privind sancțiunile internaționale; nu s-a făcut publică structura de subcontractare și fluxul de plată.
Este un vid de transparență care lasă loc întrebărilor legitime: cum se asigură Consiliul Județean că niciun euro din banii publici vâlceni nu ajunge, indirect, în structuri financiare controlate de Rusia?
Când o companie cu urme rusești adânci primește contracte în România, nu vorbim doar despre infrastructură, ci despre securitatea economică și politică a statului.
Ziarul de Vâlcea solicită Consiliului Județean Vâlcea, în baza Legii 544/2001, următoarele informații:
Copia contractului de execuție DJ 703H (inclusiv actele adiționale și termenele actualizate);
Lista subcontractorilor și beneficiarilor efectivi;
Situațiile de plată și sursele de finanțare utilizate până la data curentă;
Declarațiile de conformitate privind regimul sancțiunilor internaționale.
HotNews / CursDeGuvernare / Economedia / Politico / Reuters / Financial Times
Comunicate oficiale CJ Vâlcea (august 2025)
Registrul SEAP și Monitorul Oficial al Achizițiilor Publice
Regulamentul UE 269/2014 privind sancțiunile aplicate Federației Ruse
Web Design by DowMedia
