Sub conducerea lui Bogdan-Nicolae Badea, „perla energetică” a statului ajunge în centrul unui scandal de proporții. Curtea de Conturi constată prejudicii uriașe, impune măsuri corective și sesizează Parchetul. Compania contestă decizia, dar pierde în instanță.
Între februarie și iulie 2022, Curtea de Conturi a desfășurat o verificare amplă la SPEEH Hidroelectrica SA, vizând administrarea patrimoniului public și privat și legalitatea veniturilor și cheltuielilor în perioada 2019–2022.
La 7 iulie 2022 se finalizează raportul de control nr. 78509, iar pe 12 august 2022 Curtea emite Decizia nr. 6, cu 13 măsuri corective ce trebuiau aplicate imediat.
În martie 2023, un raport de Follow-Up verifică implementarea măsurilor și arată că o parte dintre probleme persistă. Pe 5 octombrie 2023, Plenul Curții decide sesizarea Parchetului, invocând „fapte susceptibile de a fi fost săvârșite cu încălcarea legii penale, având drept consecință prejudicierea patrimoniului societății”.
Auditul scoate la iveală sume concrete pierdute, blocate sau gestionate defectuos:
158.000 lei – cheltuieli neeconomicoase plătite pentru studii de oportunitate la opt imobile care nu și-au atins scopul și au continuat să genereze costuri.
60.000 lei – chiria unui spațiu comercial pentru un punct de informare regională nepus în funcțiune.
3.191.000 lei – despăgubiri stabilite prin hotărâri judecătorești, achitate de companie fără demersuri clare de recuperare.
8.074.000 lei – contravaloarea energiei livrate dar nefacturate (9.198.090,48 kWh), plus 1.289.000 lei TVA neînregistrat.
2.959.182.000 lei – valoarea investițiilor nefinalizate aprobate înainte din 1990 (69% din totalul imobilizărilor în curs), fonduri blocate care se degradează și generează costuri de pază, iluminat, întreținere fără produs final.
Aceste cifre nu sunt simple erori contabile: ele indică potențiale pierderi masive de bani publici și deficiențe grave de guvernanță corporativă.
În perioada vizată de audit, Bogdan-Nicolae Badea ocupa funcția de director general provizoriu al Hidroelectrica. Raportările oficiale îl plasează în centrul conducerii executive responsabile de deciziile strategice și operaționale care au generat sau permis cheltuieli, bonusuri, contracte și gestionarea investițiilor.
Deși Curtea de Conturi nu nominalizează persoane, responsabilitatea managerială pentru prejudiciile și deficiențele constatate revine echipei executive și conducerii companiei – poziții în care Badea avea rolul principal.
Risc penal real: sesizarea Parchetului arată că auditorii Curții au găsit indicii de ilegalitate. Prejudiciile însumate duc la suspiciuni de gestiune defectuoasă, abuz în serviciu sau delapidare.
Eșec în recuperare: lipsa demersurilor pentru recuperarea sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești agravează responsabilitatea managerială.
Investiții abandonate = evaporarea valorii: miliarde de lei blocate în obiective nefinalizate înseamnă resurse pierdute și costuri permanente pentru stat.
Transparență și răspundere: faptul că Hidroelectrica a contestat decizia Curții și a pierdut procesul întărește gravitatea constatărilor.
Câte dintre cele 13 măsuri corective au fost implementate integral? Ce investigații derulează Parchetul pe baza sesizării? Cine își asumă responsabilitatea pentru prejudiciile estimate? Și ce măsuri vor fi luate pentru ca „perla energetică” a României să nu se transforme într-un simbol al risipei?
Până la clarificarea acestor aspecte, cazul Hidroelectrica rămâne unul dintre cele mai importante teste de transparență și responsabilitate în sectorul public românesc – cu numele lui Bogdan Badea inevitabil în centrul atenției.
Sesizarea penală a Curții de Conturi (decizia Plenului din 5 octombrie 2023) a fost transferată de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 la DNA.
Tiberiu Pîrnău
Web Design by DowMedia
