La limita dintre județele Vâlcea și Argeș, diferențele în viziune și acțiune ale celor două administrații județene devin tot mai evidente. În timp ce Vâlcea face pași concreți către modernizarea infrastructurii rutiere și turistice din nordul județului, vecinii din Argeș par blocați în indiferență și neputință administrativă.
Vâlcea investește, Argeșul abandonează
Drumul județean 703H – cunoscut drept Drumul Loviștei, o rută alternativă spectaculoasă pentru Valea Oltului – intră în modernizare, dar doar pe teritoriul județului Vâlcea. Este un proiect strategic, care va conecta direct Curtea de Argeș cu Sibiu, traversând una dintre cele mai frumoase și subutilizate regiuni montane din țară.
Constantin Rădulescu, președintele Consiliului Județean Vâlcea, a anunțat oficial începerea lucrărilor începând cu 15 august. Este vorba de o intervenție amplă ce vizează reabilitarea și modernizarea porțiunii vâlcene a DJ 703H, în beneficiul comunităților din Câineni, Boișoara, Perișani și Titești – sate care vor fi astfel mai bine conectate cu restul țării și deschise spre turism și investiții.
Model de administrație: Vâlcea trage, Argeș doarme
În paralel, județul Argeș – condus de PSD-istul Ion Mînzînă – rămâne codaș la capitolul infrastructură. DJ 703H și DJ 704G, drumuri esențiale pentru legătura cu zonele turistice montane, se află într-o stare deplorabilă. Podul de la Valea Danului a devenit simbolul eșecului administrației argeșene, fiind subiectul unui scandal public care a generat acuzații de neglijență gravă.
Localnicii și turiștii denunță constant lipsa de implicare a autorităților din Argeș, acuzând izolarea artificială a unei regiuni cu potențial turistic uriaș. În timp ce Vâlcea lucrează, Argeșul blochează dezvoltarea unei rute strategice pentru întreaga regiune.
Vâlcea – lider regional în infrastructură montană
Investiția în Drumul Loviștei este doar una dintre multiplele inițiative ale Consiliului Județean Vâlcea în direcția modernizării infrastructurii și conectivității. Autoritățile vâlcene și-au asumat rolul de deschizători de drumuri – la propriu și la figurat – într-un context în care colaborarea interjudețeană ar trebui să fie regula, nu excepția.
Web Design by DowMedia
