Puiu Călinescu – adjunctul care se joacă de-a șeful în IPJ Vâlcea. De la Govora, direct în vârful Poliției

În peisajul polițienesc vâlcean, unde competența se presupune, dar nu se verifică, comisarul-șef Puiu-Dorel Călinescu a reușit o adevărată performanță: a ajuns inspector-șef adjunct cu atribuții de inspector-șef. Cu alte cuvinte, un fel de „numărul doi” care de fapt conduce. O pălărie mare, o responsabilitate uriașă – și, în mod ironic, o promovare complet disproporționată față de CV-ul său profesional.

Un traseu liniar, dar strategic

Călinescu nu e cunoscut în IPJ Vâlcea pentru realizări excepționale. Nici pentru inițiative curajoase. Nici măcar pentru implicare remarcabilă. E cunoscut pentru că a fost șef al Poliției din Băile Govora – o funcție cu miză scăzută, dar cu potențial strategic. Acolo, și-a făcut prieteni importanți. Despre această prietenie vom mai scrie... cu subiect si predicat!

Într-un sistem în care „recomandarea” valorează mai mult decât fișa postului, prietenia cu judecătorul și sprijinul liberal au contat, se pare, mai mult decât orice probă de competență.

Ce îl recomandă?

Pe scurt, nimic care să țină de activitatea profesională propriu-zisă. În afară de o notă de 7,61 obținută la concursul din noiembrie 2024 (cu un contracandidat care s-a retras din competiție - ce convenabil!), Puiu Călinescu nu a bifat nicio misiune notabilă, nicio acțiune de impact, nicio implicare cu vizibilitate reală. Tot ce are e o rețea – una bună. Suficient de bună încât să îl așeze în fruntea IPJ Vâlcea.

Conduce fără să fi demonstrat că poate conduce

Atribuțiile de inspector-șef nu sunt o glumă. Înseamnă coordonare, decizie, strategie, reprezentare instituțională. Practic, tot ce n-a exersat în cariera lui de până acum. E ca și cum ai pune un șofer de microbuz să piloteze un avion, doar pentru că are permis de conducere și e prieten cu directorul aeroportului.

În realitate, instituția se află într-o zonă gri: are un „șef-adjunct” care deține temporar frâiele, dar fără un mandat bazat pe autoritate reală sau pe încredere profesională câștigată. Și mai grav – fără un control democratic sau transparent asupra modului în care a ajuns acolo.

Sistemul merge înainte. Cu sau fără direcție.

Numirea lui Puiu Călinescu într-o poziție-cheie într-un județ complicat ca Vâlcea este simptomatică pentru cum funcționează România profundă: nu contează ce ai făcut, ci cu cine bei cafeaua. Funcțiile nu se mai câștigă, se distribuie. Și se acceptă. De la capitală, până în posturile din teritoriu.

Așa ajunge un polițist de linie, fără realizări profesionale vizibile, să conducă o instituție care ar trebui să inspire încredere și siguranță.