Ilie Bolojan: Oradea, model european… cu miros de gunoi scump, monumente ungurești, presiuni, angajări dubioase, afaceri imobiliare
Ilie Bolojan, supranumit „tehnocratul providențial” și liderul model al administrației locale, are, dincolo de imaginea lustruită cu fonduri publice, un întreg dosar public de controverse, acuzații și aranjamente care pun sub semnul întrebării integritatea „imperiului administrativ” construit în Bihor. Documente, declarații și mărturii scot la iveală o rețea de influență, favoritisme și interese imobiliare care zdruncină percepția de „primar perfect”.
Potrivit unor rapoarte ale Curții de Conturi, în perioada mandatului său de președinte al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan ar fi autorizat cheltuieli exorbitante pentru servicii de salubritate, unele estimate chiar la 300.000 lei lunar doar pentru golirea coșurilor de gunoi. În paralel, înregistrările audio și notele interne indică o campanie de imagine susținută din bugetul județean, menită să-l transforme în „soluția națională” a PNL, cu apariții regulate în presa centrală și locală „prietenoasă”.
„Nu e promovare, e propagandă deghizată. Nu mai e administrație, e cult al personalității.” – susține un angajat al CJ Bihor, sub protecția anonimatului.
Sub administrarea lui Ilie Bolojan, terenurile valoroase ale fostelor fabrici (Întreprinderea Textilă Oradea, Sinteza etc.) au ajuns în mâinile unor dezvoltatori locali apropiați de cercul liberal. Cel mai notoriu este Ștefan Kopanyi, cunoscut drept „Conu Fănică”, despre care presa locală spune că „nu mișcă o piatră fără să știe Bolojan”.
Faptul că autorizațiile, PUZ-urile și concesiunile se aprobă într-un timp record pentru „băieții deștepți”, în timp ce investitorii independenți se lovesc de birocrație și refuzuri, ridică semne de întrebare despre un sistem paralel de influență.
Cazul centurii Aleșdului a devenit un simbol al derapajului instituțional: președintele CJ Bihor a fost acuzat public de presiuni asupra judecătorilor Tribunalului Bihor, în contextul litigiilor pentru exproprieri. Într-un clip devenit viral, Bolojan este confruntat de localnici revoltați: „Ați venit cu excavatoarele înainte de hotărârea instanței!”
„Promitea bani europeni doar dacă proiectul se aproba în instanță! Era o formă de șantaj politic mascat.” – declară o sursă apropiată de dosar.
În cadrul Consiliului Județean Bihor și al instituțiilor subordonate, numiri precum cele ale Danielei Sava sau Biancăi Firezar (prietene ale unor lideri PNL locali) au fost criticate de foști membri PNL ca fiind „recompense pentru obediență, nu competență”.
Fostul secretar general adjunct al PNL, Silviu Mănăstire, a lansat un atac direct:
„Bolojan a transformat administrația într-o feudă personală, iar concursurile de angajare sunt o farsă.”
Una dintre cele mai fierbinți teme locale este promovarea simbolurilor maghiare: busturi, plăci comemorative, frize și inscripții dedicate Regatului Ungar, în timp ce simbolurile românești sunt marginalizate sau absente.
Podul „Mihai Viteazul” a devenit „Podul Ladislau”.
Pe fațada Teatrului din Oradea a fost montată o friză cu Ungaria Mare.
Sume importante (ex: 100.000 lei) au fost alocate pentru reabilitarea bustului lui Petőfi Sándor – poet revoluționar care a instigat la violențe împotriva românilor în 1848.
„Este o cedare tăcută în fața iredentismului maghiar. Nimeni nu a întrebat populația.” – spune un istoric orădean.
În spațiul public circulă informații grave:
Că Bolojan ar fi suferit în tinerețe de afecțiuni psihiatrice incompatibile cu funcțiile publice.
Că ar fi fost implicat într-un furt în Germania în anii ’90.
Că ar fi fost propulsat în carieră de frații Micula, în schimbul unor favoruri administrative.
Niciuna dintre aceste acuzații nu a fost oficial investigată, dar lipsa unui răspuns ferm al lui Bolojan alimentează suspiciunile.
Web Design by DowMedia
