Într-o Românie măcinată de crize economice, tăieri bugetare, concedieri și sărăcie instituționalizată, unul dintre cei mai vocali lideri sindicali ai momentului – Leonard Sorin Bărăscu – își joacă rolul de „apărător al salariaților” din spatele unui zid de privilegii, funcții multiple și venituri halucinante. Cu 22.000 euro încasați lunar din salarii și indemnizații de la entități pe care le conduce, Bărăscu devine simbolul sindicalismului de lux – o formă de parazitism travestită în luptă de clasă.
Președinte al Federației SANITAS, lider al Confederației CNSLR-Frăția, șef în trei entități comerciale și o fundație, Leonard Bărăscu este un caz-școală de suprapunere toxică între interese sindicale și afaceri private mascate în organizații de tip ONG sau SRL. Potrivit propriilor declarații de avere și interese, Bărăscu încasează sume astronomice pentru România:
214.508 lei/an de la SANITAS
230.741 lei/an de la CNSLR-Frăția
5.250 lei/an ca președinte IFN
334.800 lei/an de la Sind Tour Trading SRL (președinte CA)
108.200 lei/an de la Fundația Institutul de Educație și Studii Sindicale
160.399 lei/an de la Edu Sind Tour SRL
Toate aceste sume însumează 1.053.898 lei/an, adică aproape 22.000 euro/lună pentru un om care pozează în apărătorul celor mulți și prost plătiți. Mai mult, Bărăscu nu se sfiește să amenințe cu grevă generală în cazul în care guvernul va tăia din salariile bugetarilor.
Dar afacerile lui Bărăscu nu se opresc aici. Firma Sind Tour Trading SRL, controlată de CNSLR-Frăția și condusă de el personal, a primit 33 de milioane de euro din cele 117 milioane de euro alocate de Casa Națională de Pensii pentru tratamente balneare ale pensionarilor. Biletele de tratament ajung să coste aproape 3.000 de lei fiecare, în condițiile în care licitațiile s-au desfășurat cu un singur ofertant, iar calitatea serviciilor oferite pensionarilor este cel puțin discutabilă.
Pe scurt, în timp ce pensionarii sunt duși „la băi” pe bani grei din bugetul public, profitorii sistemului sindical își rotunjesc averile din comisioane, salarii și funcții multiple. Iar tot acest mecanism este protejat politic de o rețea transpartinică interesată în perpetuarea tăcerii.
Potrivit unei investigații Newsweek, Leonard Bărăscu și familia sa dețin case de vacanță în stațiuni montane precum Predeal și Costinești. Soția sa are venituri proprii consistente, dar nu apar în scandalurile publice, fiind menținută într-o zonă de discreție convenabilă.
Bărăscu se prezintă drept lider sindical, dar trăiește ca un magnat al resurselor bugetare. Și-a construit un imperiu financiar din cotizațiile membrilor de sindicat și din contracte cu statul, toate sub acoperirea „interesului salariaților”.
În conducerea Sind Tour Trading SRL îl regăsim și pe Florin Bercea, prim-vicepreședinte CNSLR Frăția, un alt personaj controversat care refuză sistematic să își facă publice declarațiile de avere și interese, deși a fost amendat de ANI. Același Bercea a fost asociat în trecut cu firme legate de Sorin Ovidiu Vântu și Liviu Luca, implicate în tunuri financiare prin Petromservice.
Bercea și Bărăscu conduc, așadar, un sistem paralel, de feudalism sindical, unde liderii devin baroni ai banului public, iar sindicaliștii de rând sunt doar o masă de manevră scoasă la proteste doar când trebuie apărate interesele „tătucilor” din vârful piramidei.
În timp ce România fierbe, iar bugetul public este într-o criză fără precedent, Bărăscu amenință cu grevă generală dacă guvernul îndrăznește să taie salariile. Nu pentru că îi pasă de medici, profesori sau funcționari publici prost plătiți. Ci pentru că el, Leonard Sorin Bărăscu, și camarila sa de funcționari înfipți în sinecuri riscă să piardă zeci de mii de euro lunar.
Aceasta nu este o luptă sindicală. Este șantaj instituționalizat din partea unor indivizi care au transformat reprezentarea salariaților într-un instrument de îmbogățire personală.
Sindicalismul în România, așa cum este ilustrat de cazul Leonard Bărăscu, a devenit o caracatiță a intereselor personale, în care funcțiile, banii și influența se suprapun într-o rețea perfect protejată de lipsa de transparență și complicitate politică.
Într-o țară în care medici rezidenți, asistente și angajați din asistența socială lucrează pe salarii mizerabile, sindicalistul-șef încasează peste 20.000 de euro lunar și are nerușinarea să amenințe statul cu paralizarea economiei.
România nu mai are sindicate. Are holdinguri de tip mafiot, în care liderii sindicali sunt mai bogați decât miniștrii, iar interesul colectiv este doar o paravană pentru jaful din bugetul public.
Continuarea acestei anchete va documenta rețeaua de firme, fundații și contracte publice prin care Bărăscu și apropiații săi sifonează zeci de milioane de euro anual din fondurile statului. Urmează dezvăluiri despre turismul sindical, stațiunile de lux și achizițiile făcute cu bani de la pensionari.
Tiberiu Pîrnău
Web Design by DowMedia
Bună ziua!Doresc ca aceste articole,despre liderii de sindicat,să fie publicate și pe wathaps pentru a fi citite de mai multă lume. Doresc să avem informații și despre liderii de sindicat din învățământ.Ce ne puteți spune despre Bogdan Hosu.care are această,,funcție"încă din 1990??
Felicitări!!