Nu există nimic mai slugarnic decât comunistul român devenit progresist peste noapte!

​Într-un peisaj politic complex și adesea polarizat, suveranismul românesc reprezintă o expresie autentică a dorinței de autodeterminare și independență națională. Contrar opiniilor care îl descriu ca fiind o formă de servilism sau izolaționism, suveranismul în România este un răspuns legitim la provocările globalizării și o reafirmare a valorilor și intereselor naționale.​

Suveraniștii români nu sunt anti-Uniunea Europeană sau anti-NATO, ci susțin o colaborare echitabilă, în care România își păstrează dreptul de a-și proteja interesele naționale. Această poziție reflectă o atitudine de respect de sine și de responsabilitate față de viitorul țării.​

Este esențial să recunoaștem că suveranismul nu înseamnă respingerea parteneriatelor internaționale, ci promovarea unei politici externe echilibrate, care să asigure că vocea României este auzită și respectată pe scena mondială. Într-o lume în care identitățile naționale sunt adesea diluate, suveranismul oferă o ancoră în valorile și tradițiile care definesc România.​

În concluzie, suveranismul românesc nu este o expresie a slugărniciei, ci a demnității naționale. Este o reafirmare a dreptului României de a-și decide propriul destin, de a-și proteja valorile și de a contribui activ la construirea unei Europe unite, dar diversificate.

Nu există nimic mai slugarnic decât comunistul român devenit progresist peste noapte! Această transformare bruscă, de la dogmatismul proletar la activismul pseudo-european, nu e doar suspectă, ci profund dăunătoare. Cei care ieri țineau discursuri despre „dictatura proletariatului” au devenit azi moraliștii de serviciu ai democrației liberale, predicând „valorile europene” într-o manieră la fel de inflexibilă și autoritară. Acești indivizi, travestiți în „progresiști”, sunt cei care caută permanent validarea în ochii Bruxelles-ului, ai Washingtonului sau ai oricărei alte autorități externe, câtă vreme le asigură propria ascensiune în sistem. Unii mai penibili, mai autohtoni, mai cu foamea-n glandă, caută validarea in ochii baronilor judeteni...

Tiberiu Pîrnău