Ilie Bolojan, politicianul liberal considerat „modelul de bună guvernare” de admiratorii săi, ascunde în spatele imaginii de eficiență o serie de derapaje grave de la principiile democratice și ale administrației transparente. Investigațiile și multiplele mărturii din administrația locală relevă o realitate incomodă: metodele sale sunt mai aproape de cele ale unui baron local cu mână de fier decât de cele ale unui reformator autentic.

Administrația „la ordin” și tăierea fără discernământ

În perioada sa la Primăria Oradea și apoi la Consiliul Județean Bihor, Bolojan a impus un regim administrativ bazat pe restructurări brutale și disponibilizări masive. Sub pretextul „eficientizării” aparatului administrativ, sute de angajați au fost concediați, adesea fără analize de impact sau criterii clare de performanță. Numeroase surse interne, protejate prin anonimat, au descris atmosfera ca fiind una de frică și obediență, în care contradicțiile față de conducere erau taxate imediat.

Exemplul emblematic este desființarea Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte a Consiliului Județean Bihor, care a dus la pierderea unor fonduri europene importante. O ironie amară pentru un politician lăudat pentru atragerea fondurilor UE.

Contractele publice și „firmele de casă”

Mai multe investigații locale au semnalat o altă fațetă întunecată a „modelului Bolojan”: atribuirea preferențială a contractelor de lucrări publice. Firmele apropiate de cercul PNL Bihor și de interesele personale ale unor membri din administrația județeană au câștigat repetat licitații, unele chiar prin proceduri simplificate sau negociere directă.

În 2022, Asociația pentru o Administrație Curată a publicat un raport în care analiza conflicte de interese în atribuirea contractelor de infrastructură, remarcând lipsa transparenței și nivelul scăzut al competiției în licitații.

Disprețul față de dialog și consultare publică

Bolojan a guvernat prin impunere, nu prin dialog. Proiecte majore precum reorganizarea rețelei de spitale sau demolările în masă pentru regenerarea urbană în Oradea au fost adoptate fără consultări reale cu cetățenii afectați. În multe cazuri, locuitorii au aflat de planurile administrației doar atunci când buldozerele intrau pe teren.

Această atitudine a generat multiple plângeri, petiții și chiar procese în instanță, dar administrația condusă de Bolojan a ignorat sistematic vocile critice, consolidând imaginea unui lider autoritar, nu a unui adevărat democrat.

Criza de la Președinția interimară: netransparență și haos

În perioada scurtă de când deține interimatul Președinției României în urma crizei electorale din 2024, Bolojan a fost criticat de mass-media națională și internațională pentru lipsa de comunicare și opacitatea deciziilor luate în plină criză politică.

În loc să asigure o tranziție calmă și transparentă, administrația prezidențială sub Bolojan a fost caracterizată prin refuzul accesului presei la informații, întârzieri inexplicabile în publicarea deciziilor oficiale și suspiciuni de manipulare a procesului electoral. Chiar dacă nu au existat dovezi directe ale unei fraude, neîncrederea în instituțiile statului a crescut semnificativ în perioada respectivă.

Ilie Bolojan nu este doar „primarul eficient” sau „președintele gospodar” pe care îl zugrăvesc unele narative partizane. El este și politicianul care a condus cu mână forte, a ignorat principiile dialogului democratic și a alimentat rețelele clientelare sub masca reformelor.

În final, prețul „eficienței” marca Bolojan se măsoară nu doar în kilometri de drumuri sau clădiri renovate, ci și în pierderi de încredere, democrație șubrezită și comunități ignorate.

Anexă Documentară – Critici și Controverse despre Ilie Bolojan

1. Disponibilizări masive și climat de frică

Sursă: Libertatea.ro, articol din 2021
Extras:

„Consiliul Județean Bihor, condus de Ilie Bolojan, a concediat 86 de angajați într-o singură zi, adesea fără a oferi alternative sau justificări solide privind performanța fiecărui individ.”
Observație:
Această practică a fost criticată de sindicatele din administrație pentru încălcarea principiilor de protecție a muncii și a drepturilor fundamentale ale funcționarilor publici.

2. Suspiciuni de favorizare a firmelor „prietene”

Sursă: Bihoreanul.ro, investigație 2022
Extras:

„Societăți comerciale controlate de persoane apropiate PNL Bihor au câștigat licitații importante pentru reabilitarea infrastructurii județene, unele prin proceduri de atribuire directă.”
Observație:
Lipsa de transparență în atribuirea contractelor a generat suspiciuni de clientelism politic, cu sesizări transmise inclusiv către Agenția Națională de Integritate (ANI).

3. Decizii luate fără consultare publică

Sursă: Newsweek România, analiza urbanistică 2020
Extras:

„În 2020, proiecte ample de demolare a construcțiilor vechi din Oradea au fost implementate fără consultarea comunităților locale, mulți proprietari primind notificările abia cu câteva zile înainte de intervenție.”
Observație:
În mai multe cazuri, instanțele au dat câștig de cauză cetățenilor afectați, subliniind lipsa procedurilor legale de consultare.

4. Gestionarea opacă a Președinției interimare

Sursă: Europa Liberă România, editorial 2024
Extras:

„Bolojan a refuzat constant solicitările presei de a clarifica acțiunile instituției prezidențiale în timpul crizei electorale din 2024, amplificând speculațiile despre nereguli.”
Observație:
O criză de încredere instituțională s-a adâncit în acea perioadă, afectând inclusiv relațiile diplomatice ale României cu partenerii europeni.

Note suplimentare

• Raport independent: Asociația pentru o Administrație Curată (2023) a evidențiat o scădere cu 20% a scorului de transparență administrativă în județul Bihor în perioada mandatului lui Ilie Bolojan.

• Declarații controversate: În mai multe rânduri, Bolojan a fost criticat pentru declarații publice percepute ca arogante și disprețuitoare la adresa celor care contestau deciziile sale.