O postare recentă pe Facebook a atras atenția asupra unei situații alarmante petrecute la Secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean Vâlcea. Nepoata unui pacient imobilizat, suferind de afazie și având o escară sângerândă de dimensiuni mici, a semnalat o lipsă evidentă de respect și grijă din partea personalului medical. În loc să i se schimbe lenjeria și să i se acorde îngrijirile necesare, piciorul imobilizat al pacientului a fost introdus într-un sac de gunoi, aparent din comoditate.
Conform Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, pacienții au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare și materiale. De asemenea, pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nicio discriminare.

Acest incident ridică semne de întrebare cu privire la respectarea acestor drepturi fundamentale în cadrul Spitalului Județean Vâlcea. Neglijența și lipsa de profesionalism în îngrijirea pacienților vulnerabili nu sunt doar inacceptabile, ci și contrare obligațiilor etice și legale ale personalului medical.
Nu este pentru prima dată când sistemul sanitar românesc se confruntă cu astfel de acuzații. De-a lungul anilor, au existat multiple cazuri de neglijență și malpraxis care au pătat imaginea spitalelor din țară. De exemplu, Spitalul Județean din Slatina a fost implicat în mai multe scandaluri legate de neglijență și lipsă de profesionalism, care au dus la suferințe inutile pentru pacienți și familiile acestora.
Este esențial ca autoritățile competente să investigheze cu seriozitate aceste acuzații și să ia măsurile necesare pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente. Pacienții și familiile lor trebuie să fie încurajați să raporteze orice formă de abuz sau neglijență, iar personalul medical trebuie să fie responsabilizat și educat continuu în spiritul respectării drepturilor și demnității umane.
Într-o societate care se dorește a fi civilizată și empatică, astfel de comportamente nu pot fi tolerate. Este datoria noastră, ca membri ai comunității, să ne asigurăm că cei mai vulnerabili dintre noi primesc îngrijirea și respectul pe care le merită.