În anul 2016, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis un dosar care îl viza pe deputatul PNL de Vâlcea, Cristian Buican, fiind acuzat de folosirea influenței sale politice pentru a obține angajări preferențiale în cadrul CET Govora. Acuzațiile din dosar erau legate de faptul că Buican ar fi intervenit pe lângă conducerea CET Govora, o companie de stat cu probleme financiare, pentru a asigura angajarea unor persoane apropiate și atribuirea unor contracte unor firme controlate de oameni din anturajul său politic.

Ancheta a fost inițiată de DNA Pitești. În cadrul investigației, mai mulți martori au fost audiați, iar procurorii DNA au obținut informații care sugerau că Buican ar fi făcut presiuni asupra directorului CET Govora pentru ca anumite persoane să fie angajate și să primească funcții bine plătite.

Pe parcursul a trei ani, dosarul a trecut prin mai multe etape, fiind extins și apoi disjuns în mai multe cauze. De asemenea, în cadrul investigației, au fost analizate și alte posibile fapte de corupție, cum ar fi intervențiile pentru alocarea discreționară a unor fonduri guvernamentale către primării controlate de PNL Vâlcea și suspiciuni privind implicarea unor oameni de afaceri locali în finanțarea ilegală a campaniilor electorale ale PNL în județ.

Transferul abuziv al dosarului la structura centrală a DNA

În octombrie 2019, la scurt timp după preluarea guvernării de către Partidul Național Liberal (PNL) și înainte de realegerea președintelui Klaus Iohannis, dosarul a fost preluat în mod abuziv de la DNA Pitești la structura centrală a DNA de procurorul Marius Iacob. Această mutare controversată s-a făcut printr-o ordonanță semnată de procurorul-șef interimar al DNA, Călin Nistor, și s-a produs în urma intervenției directe a președintelui Klaus Iohannis și a directorului Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Helvig.

Surse din interiorul DNA au susținut că acest transfer a fost făcut pentru a controla și, în cele din urmă, bloca finalizarea anchetei, care ar fi putut duce la inculparea lui Cristian Buican și, implicit, la un scandal politic major care ar fi afectat PNL în plină ascensiune electorală.

Clasarea dosarului de către Marius Iacob

În mod surprinzător, la 23 decembrie 2019, procurorul Marius Iacob a dispus clasarea dosarului, motivând că nu existau suficiente probe pentru a susține acuzațiile împotriva deputatului Cristian Buican. Această decizie a ridicat suspiciuni puternice, având în vedere presiunile politice din acea perioadă și implicarea serviciilor de informații.

Criticii au susținut că acest caz a fost un exemplu clar de ingerință politică în actul de justiție, în care dosare sensibile sunt preluate de la structurile locale ale DNA și gestionate de procurori fideli sistemului pentru a fi clasate. Mai mult, acest tip de intervenție a fost folosit și în alte cazuri similare, în care lideri politici ai partidelor de guvernare au beneficiat de "protecție instituțională" prin blocarea sau clasarea anchetelor penale.

Cazul deputatului Cristian Buican și al dosarului său de la DNA scoate în evidență modul în care politica și justiția se intersectează în România. Acest dosar arată că, deși DNA a funcționat ca un instrument de luptă împotriva corupției, în anumite situații, presiunea politică și intervențiile discreționare pot influența deciziile procurorilor.

Transferul abuziv al dosarului, urmat de clasarea sa la scurt timp după venirea PNL la guvernare, ridică semne de întrebare serioase despre independența sistemului judiciar și capacitatea acestuia de a rezista ingerințelor politice și ale serviciilor de informații.

Acest caz nu este singular, dar subliniază o problemă profundă în sistemul judiciar românesc, unde nu doar vinovăția sau nevinovăția contează, ci și cine are puterea de a influența deciziile procurorilor.