În cadrul următoarei ședințe a Consiliului Județean Vâlcea, se vor desemna noii reprezentanți ai comunității în cadrul Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Aceștia sunt: Bogdan Lăstun, Marian Dumitru și Giuliano Florica. Toți sunt membri ai Partidului Social Democrat (PSD), însă numirea lor ridică serioase semne de întrebare, având în vedere că niciunul dintre aceștia nu deține calitatea reală de reprezentant al comunității.
Reprezentanții comunității, fără legătură cu comunitatea
Prin această decizie, comunitatea vâlceană este practic lăsată fără o reprezentare autentică, iar funcțiile respective par să fie distribuite mai degrabă pe criterii politice decât pe criterii de competență și reprezentativitate. ATOP, teoretic o structură menită să asigure buna colaborare între instituțiile de ordine publică și cetățeni, riscă să devină doar un vehicul pentru recompensarea unor apropiați ai partidului aflat la putere.
Indemnizații generoase pentru o activitate pusă sub semnul întrebării
Cei trei proaspăt desemnați în ATOP vor beneficia de o indemnizație de aproximativ 4000 de lei lunar, echivalentul a 20% din salariul președintelui Consiliului Județean Vâlcea. Această sumă se adaugă la o serie de alte beneficii pe care le primesc membrii unor astfel de structuri, deși eficiența și impactul activității lor asupra comunității sunt rareori vizibile sau cuantificabile.
Într-un context în care resursele bugetare sunt limitate, iar numeroase domenii esențiale – cum ar fi sănătatea și educația – se confruntă cu subfinanțare, alocarea unor astfel de indemnizații este considerată de mulți drept o risipă nejustificată de fonduri publice.
O voce critică: „ATOP pare o sinecură”
Jurnalista Electra Ghiza a reacționat vehement la această situație, criticând faptul că astfel de numiri sunt făcute fără consultarea reală a comunității și fără o justificare clară a necesității unor astfel de cheltuieli.
„Consider că activitatea din ATOP nu ar trebui remunerată, iar valoarea actuală a indemnizațiilor este cel puțin nerușinată. În esență, ATOP este o instituție importantă în buna funcționare a societății. Dar, în realitate, pare a fi o sinecură. O vacă de muls pentru unii politicieni, pentru prietenii lor. Putem să îi scoatem din discuție pe șefii de instituții de ordine publică membri în ATOP, deși și ei primesc indemnizație pentru o activitate care e deja salarizată”, a declarat Ghiza.
O problemă de moralitate și responsabilitate publică
Această situație ridică întrebări esențiale despre modul în care sunt gestionate resursele publice și despre criteriile de numire în funcții ce presupun o responsabilitate față de comunitate. Este legitim ca astfel de poziții să fie ocupate exclusiv de membri ai unui partid politic? Este justificată remunerarea lor din bani publici, în condițiile în care mulți cetățeni se confruntă cu dificultăți economice?
Președintele Consiliul Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, are obligația de a explica aceste decizii și de a oferi garanții că numirile respective au fost făcute în interesul cetățenilor, nu al unui grup restrâns de persoane. În lipsa unei transparențe reale și a unei justificări clare, astfel de practici nu fac decât să alimenteze neîncrederea în administrația publică și să întărească percepția că politica locală este dominată de interese de grup, nu de nevoile reale ale comunității.
Și ca să înțelegeți ce face această Autoritate, vă redau articolul 18 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române:
Autoritatea teritorială de ordine publică are următoarele atribuții:
a) contribuie la elaborarea planului de activități și la fixarea obiectivelor și indicatorilor de performanță minimali, având ca scop protejarea intereselor comunității și asigurarea climatului de siguranță publică;
b) sesizează și propune măsuri de înlăturare a deficiențelor din activitatea de poliție;
c) face propuneri pentru soluționarea de către organele de poliție a sesizărilor care îi sunt adresate, referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
d) organizează consultări cu membrii comunităților locale și cu organizațiile neguvernamentale cu privire la prioritățile siguranței persoanei și a ordinii publice;
e) prezintă trimestrial informări în ședințele Consiliului General al Municipiului București sau ale consiliului județean, după caz, asupra nivelului de asigurare a securității și siguranței civice a comunității;
f) elaborează anual un raport asupra eficienței activității unităților de poliție, care se dă publicității.
Tiberiu Pîrnău
Web Design by DowMedia