EFOR a analizat peste 130 declarații de avere depuse de candidații la alegerile parlamentare. Având în vedere numărul foarte mare de candidați, peste 8000, ne-am oprit doar la câteva partide politice și doar la candidații care au declarat suma maximă, adică 198.000 lei sau contribuții foarte apropiate de această valoare. Am analizat date legate de candidați PSD, PNL, AUR, SOS România, România în Acțiune (RIA), Forța Dreptei, USR sau Partidul Național Conservator Român. Partidul Oamenilor Tineri, deși a intrat în parlament, a avut contribuții relativ mici, cea mai mare sumă declarată de un candidat fiind de 40,000 de lei.

La PSD și PNL, partidele care au avut cei mai mulți candidați care au depus suma maximă am luat prin sondaj câteva zeci de candidați. Ar fi fost foarte dificil să analizăm peste 600 de candidați care au depus 198 mii de lei sau aproape de valoarea maximă. La partidele cu mai puțini candidați aflați în această situație am încercat să îi analizăm pe toți. Scopul acestei analize nu a fost de a fi exhaustivă, ci de a indica faptul că există posibile vulnerabilități și că este nevoie de mecanisme suplimentare de verificare a sursei banilor din campaniile electorale.

Un alt motiv pentru care ne-am oprit la o selecție de candidați este faptul că platforma integritate.eu este foarte dificil de folosit, din motive care țin de utilizarea unor filtre de tip captcha. Cu cât o persoană realizează mai multe operațiuni de căutare, cu atât căutarea devine mai anevoioasă, întrucât numărul de ecrane de verificare crește. Astfel că după câteva zeci de căutări, am fost nevoiți să rezolvăm chiar și 10 filtre de aceste fel. În acest context, căutarea poate dura destul de mult, devine anevoiasă și frustrantă, iar transparența procesului este afectată. În unele din cazuri, nu au fost identificate deloc declarațiile de venituri și cheltuieli ale candidaților, iar în altele erau încărcate doar cele de interese.

Conform celei mai recente raportări AEP, candidații au declarat contribuții de 224 de milioane de lei. La această sumă se adaugă 48 de milioane de lei din transferuri ale partidelor politice.

Principalele concluzii:

• Au fost analizați 132 de candidați, adică un sfert din numărul celor care au declarat valoarea maximă de 198 mii de lei din venituri proprii: 25 de la SOS România, 25 de la AUR, 16 de la PNL, 30 de la PSD, 17 de la USR, 6 de la România în Acțiune, 9 de la Forța Dreptei, 3 de la PNCR, 1 de la Partidul Alianța Național Creștină. Valoarea contribuțiilor procesate este de 26 milioane de lei.
• Din analiză reiese că unii candidați au venituri conform declarației de avere care sunt sub limita de 198 de mii de lei sau foarte aproape, ceea ce poate ridica semne de întrebare despre sursa fondurilor. În unele cazuri, chiar dacă valoarea veniturilor este ușor peste 198 mii de lei, ne întrebăm cum cineva investește aproape toți banii câștigați într-un an în campania electorală. Chiar și având siguranța recuperării fondurilor din rambursări, tot pare o investiție riscantă. În 37 de cazuri contribuțiile par a depăși veniturile candidaților. La SOS România și AUR s-au identificat cele mai multe persoane unde veniturile par a fi mai mici decât contribuțiile.
• În opt dintre aceste cazuri, candidații nu declaraseră niciun venit. Cele mai multe se regăsesc la SOS România și AUR – cinci dintre aceștia se regăsesc la SOS România.
• Pentru 28 de persoane nu au fost identificate declarațiile de avere în portalul integritate.eu.
• În cazul declarațiilor candidaților PSD, PNL și Forța Dreptei am observat venituri substanțial mai mari decât la celelalte partide. Așadar, la aceste partide am găsit mai puține cazuri de candidați ale căror declarații de avere includ venituri mai mici decât contribuțiile.

VÂLCEA

Andra Bică, Eugen Neață și Ovidiu Popa, candidați PSD la alegerile parlamentare în județul Vâlcea, au depus suma maximă pentru campania electorală: 198.000 lei/candidat - contribuții din surse proprii.

Mecanismele de control

• Conform legislației, există mai multe mecanisme de control diferite cu privire la finanțarea politică. Mai multe instituții pot verifica diferite componente ale sursei fondurilor, incluzând AEP, ANI, băncile sau ANAF.
  • Pentru orice venit declarat în campanie candidatul sau partidul politic are obligația de a preda mandatarului financiar competent o declarație cu indicarea sursei contribuției. Sursa veniturilor se declară și în situația veniturilor înregistrate de partide. Aceste documente sunt verificate de AEP în cadrul procesului de control, fără ca procedura să implice și obligativitatea verificării declarației de avere. Autoritatea Electorală Permanentă poate solicita – conform art. 50 din Legea 334/2006 – declaraţii şi documente suplimentare pe care le consideră necesare pentru verificarea legalităţii încasărilor şi a plăţilor efectuate de partidele politice şi candidaţii independenţi în campanie. Mai mult, conform art. 52 din HG 10/2016, AEP pot obține informații suplimentare privind finanțarea și cheltuielile realizate în campanie. Pe scurt, AEP verifică declarațiile privind sursa fondurilor, faptul că fondurile provin din surse permisibile și că nu depășesc limitele legale.
  • Pe lângă aceste reglementări, mai există și norme care reglementează depunerea unor declarații de avere și interese – Legile 208/2015, 144/2007 și 176/2010, cu modificările ulterioare. Toți candidații trebuie să înainteze aceste documente odată cu depunerea candidaturilor, dar și după intrarea în funcție, dacă sunt aleși. Declaraţiile de avere şi de interese se depun la Biroul Electoral Central sau, după caz, la biroul electoral de circumscripţie, cu declaraţia de acceptare a candidaturii, iar acestea transmit un exemplar al declaraţiilor către ANI, în termen de cel mult 48 de ore de la depunere. Conform legii, ANI le afișează pe pagina web integritate.eu în termen de 10 zile de la data primirii. ANI nu are obligația de a verifica toate aceste declarații. O informație importantă pe care ne-o dezvăluie declarația de avere este dacă un candidat are fondurile necesare pe care le declară în campanie.
  • Pe lângă prevederile specifice legate de finanțarea campaniei, se aplică și legislația generală privind prevenirea spălării banilor, care acoperă printre altele tranzacțiile bancare. Băncile pot verifica tranzacțiile suspecte și au obligația de a raporta tranzacțiile peste 10 mii de euro.
  • Din informațiile colectate din discuții cu mai multe instituții rezultă că nu există un mecanism eficient de verificare sistematică a sursei fondurilor, iar colaborarea instituțională pe această temă poate fi îmbunătățită. Pare că sursa reală a banilor este prea puțin controlată, mai ales când vine vorba de venituri proprii – majoritare la alegerile parlamentare. Acest fapt reprezintă un risc și din perspectiva în care statul rambursează toate cheltuielile de campania partidelor care obțin mai mult de 3% din voturi, generând o situație în care plătește fonduri din bani publice pentru cheltuieli a căror sursă nu e complet transparentă și verificată.
• Transparența sursei fondurilor aduse în campanie este limitată. În campanie se publică informații doar despre cine a declarat fondurile, adică un candidat sau un partid, nu și cine a dat banii respectivi candidatului sau partidului. Deși pot exista anumite riscuri asociate cu publicarea datelor despre o persoană fizică care a donat 10 sau 200 de lei, peste o anumită sumă – care să asigure transparența finanțării campaniei – sursa veniturilor ar trebui publicată nominal.
• Deși EFOR a atras atenția încă din 2020 asupra unor donatori sau persoane care au împrumutat PSD, Pro România, AUR sau PNL cu sume mai mari decât veniturile înscrise în declarația de avere, nu am identificat niciun fel de măsuri luate de autorități pentru a consolida verificarea surselor de bani care intră în campanie.

Sursa date: finantarepartide.ro (5 dec 2024) și integritate.eu
Date colectate în perioada 10-17 decembrie 2024