UPDATE: Curtea de Apel București a amânat pronunțarea pentru 31 decembrie, iar judecarea cauzei va fi reluată în 13 ianuarie, la ora 11.00, potrivit portalului instanțelor de judecată. Mai întâi va fi judecată însă cererea de recuzare, conform art. 49 din Codul de Procedură Civilă.
Cristina Ardeleanu, judecător la Curtea de Apel București, este responsabilă de soluționarea contestației depuse de Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Acest proces a atras atenția publicului, având în vedere implicațiile sale majore asupra stabilității politice a țării.
În contextul acestui caz, au apărut îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătoarei Ardeleanu, având în vedere legăturile sale cu structurile de putere. Soțul său este procuror în cadrul DIICOT, ceea ce a generat suspiciuni referitoare la influențe externe asupra deciziilor sale judiciare. Aceste preocupări au fost amplificate de cererea de recuzare formulată de avocații lui Călin Georgescu, care au invocat lipsa de imparțialitate a magistratului.
Analizând declarația de avere a judecătoarei Ardeleanu, disponibilă pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, se observă că aceasta deține, împreună cu soțul său, mai multe proprietăți imobiliare și active financiare semnificative. Ambii soti, magistrati au incasat in anul 2022 (de cand este afisata ultima declaratie de avere) de la STATUL ROMÂN: suma de 650.000 lei (130.000 euro). Bugetari de maxim lux! De exemplu, familia Ardeleanu deține două apartamente în București și alte spatii comerciale. De asemenea, în declarație sunt menționate economii substanțiale în 18 conturi bancare. Aceste aspecte ridică întrebări privind sursele veniturilor și posibilele conflicte de interese, având în vedere pozițiile ocupate de cei doi soți în sistemul judiciar.
În plus, în declarația de avere sunt menționate și cadouri primite cu ocazia unor evenimente familiale, a căror valoare cumulată depășește plafonul legal de declarare. Aceste informații pot alimenta suspiciunile referitoare la integritatea și transparența judecătoarei Ardeleanu în exercitarea funcției sale.
Având în vedere aceste aspecte, este esențial ca procesul privind reluarea alegerilor prezidențiale să fie gestionat cu maximă transparență și obiectivitate, pentru a asigura încrederea publicului în sistemul judiciar și în democrația românească.
Este vorba de un proces în care Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi.
Obiectul principal al dosarului se referă la anularea hotărârii BEC, respectiv a deciziilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024, care se referă la anularea întregului proces electoral şi reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS, din care NU REIESEA cu dovezi clare ca alegerile au fost influentate de un stat strain (Rusia), cum s-a insinuat de catre presedintele ILEGITIM, Klaus Iohannis!
Web Design by DowMedia
NU EXISTA JUSTITIE DREAPTA IN ROMANIA ! TOTUL ESTE POLITIC ,35 DE ANI SUNT FOARTE MULTI DIN DECEMBRIE 1989 SI NU SE MAI POATE FACE NIMIC ! ODRASLELE AU AJUNS ELE SA HOTARASCA IN LOCUL CELOR DE PANA LA 1989 .SPERAM SA FIE ALTFEL DUPA 20 IANUARIE 2025 !