În România, climatul politic actual s-a deteriorat semnificativ după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar evenimentele din zilele ce au urmat au stârnit îngrijorări majore cu privire la respectarea principiilor democratice și la integritatea procesului electoral. Două instituții fundamentale ale statului, Curtea Constituțională a României (CCR) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), par să adopte poziții care riscă să destabilizeze ordinea democratică și să adâncească prăpastia politică deja existentă. Atât CCR cât și AEP, sub diverse pretexte, par să încerce să forțeze anularea primelor rezultate ale scrutinului și să impună reluarea alegerilor.
Aceste acțiuni nu doar că subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului, dar riscă să arunce România într-o criză politică de proporții, cu consecințe imprevizibile pentru stabilitatea națională.
Tensiuni după primul tur de scrutin
Primele zile după desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale au fost marcate de un val de controverse. Deși au existat nelămuriri și disensiuni legate de procesele de votare, suspiciuni de fraude sau erori administrative au fost ridicate doar în anumite cercuri, care în mod evident favorizau interesele partidelor aflate la putere. Ceea ce părea un simplu incident electoral s-a transformat rapid într-o dispută majoră cu implicații politice și constituționale.
Astfel, s-a ajuns la un punct în care CCR și AEP au devenit vehicule prin care se dorește reluarea scrutinului. Există acuzații conform cărora aceste două instituții ar acționa în mod ilegal și nedemocratic.
CCR: Rolul său și acțiunile contestate
Curtea Constituțională a României (CCR), ca instanță de ultimă instanță în interpretarea și aplicarea Constituției, joacă un rol esențial în protejarea democrației. Totuși, în ultimele zile, deciziile CCR au stârnit controverse, fiind percepute de o parte din opinia publică ca o încercare de a interveni politică în procesul electoral.
Se pare că, sub pretextul unor nereguli minore sau al unor interpretări ale legislației, CCR ar încerca să declanșeze o procedură de anulare a alegerilor, ceea ce ar reprezenta un precedent extrem de periculos în istoria post-decembristă a României. O astfel de acțiune ar submina însăși bazele procesului electoral, periclitând dreptul cetățenilor de a-și exprima liber voința.
AEP, jucător politic?
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar trebui să garanteze transparența și corectitudinea procesului electoral. Cu toate acestea, rolul său a fost pus sub semnul întrebării în aceste zile. Există acuzații potrivit cărora AEP ar fi interpretat în mod eronat sau chiar intenționat datele alegerilor, iar rezultatele procesului electoral ar fi fost influențate.
Totodată, se vorbește despre o serie de decizii controversate în ceea ce privește validarea listelor de vot, monitorizarea procesului de votare și gestionarea eventualelor plângeri. Unele dintre aceste măsuri par să fi fost adoptate într-un context care nu doar că afectează integritatea alegerilor, dar riscă să creeze o atmosferă de frustrare și violență politică.
Consecințele unui eventual război civil instituționalizat
Dacă CCR și AEP vor duce mai departe aceste demersuri, există riscul ca România să fie martora unui conflict instituțional care va escalada rapid într-o criză politică majoră. O astfel de situație ar putea duce la dezintegrarea coeziunii sociale și la o polarizare extremă a opiniei publice.
Votul din cadrul alegerilor prezidențiale reprezintă, în democrațiile consolidate, un moment crucial de exprimare a suveranității poporului. Forțarea anulării acestui rezultat ar putea da naștere unor tensiuni deosebit de periculoase, care riscă să sfârșească în confruntări violente între diverse facțiuni politice și sociale. Este un scenariu care nu ar trebui subestimat, având în vedere istoria tumultoasă a României, dar și instabilitatea regiunii.
Către o soluție democratică
În fața unei astfel de crize, este esențial ca toți actorii politici, inclusiv CCR și AEP, să acționeze în limitele legii și în interesul cetățeanului, fără a se lăsa influențați de interese politice directe. România trebuie să protejeze principiile fundamentale ale democrației: alegerile libere, corecte și transparente.
În acest moment critic, cetățenii trebuie să își apere drepturile, iar instituțiile statului trebuie să asigure un climat de normalitate, fără a îngropa speranțele de stabilitate și încredere în procesul democratic. Fiecare acțiune care pune în pericol legitimitatea alegerilor va avea consecințe mult mai mari decât simpla invalidare a unui tur de scrutin.
Pentru a evita o confruntare politică de mari proporții și a proteja stabilitatea națională, este esențial ca instituțiile statului să își regăsească rolul de garant al ordinii constituționale, nu să devină instrumente ale instabilității politice. România nu poate să își permită un astfel de risc: pentru binele tuturor, este momentul ca democrația să fie apărată cu orice preț.
Tiberiu Pîrnău
