Nicolae Mîndrescu (AUR Vâlcea): Dacă ești român și patriot nu poți să nu mergi la Serbările Naționale de la Țebea

Dacă ești român și patriot nu poți să nu mergi la Serbările Naționale de la Țebea, care vor incepe duminica, 8 septembrie.
De peste o sută de ani, acest loc este loc reprezintă un reper istoric şi cultural pentru români, locul unde memoria eroilor Ţării Moţilor, în frunte cu Horea şi Avram Iancu, este cinstită în fiecare an.

De la Valcea vor fi prezenti la evenimente, reprezentantii AUR, Nicolae Mîndrescu si Antonio Popescu, insotiti de o importanta delegatie de patrioti din judet.

Referitor la eveniment, Nicolae Mîndrescu a declarat:

"La Gorunul lui Horea, în fiecare an, în semn de pietate şi recunoştinţă pentru cel care a catalizat energiile patriotice şi s-a dedicat luptei pentru îndeplinirea idealurilor şi valorilor naţionale, noi, cei de la AUR, vă așteptăm pe toți cu un steag în mână și un gând curat!

Ca semn de omagiu și prețuire pentru „crăișorul munților”, Parlamentul României a adoptat legea nr. 223 din 2023 prin care se instituie anul 2024 ca „Anul Avram Iancu”, pentru aniversarea a 200 de ani de la naşterea revoluţionarului Avram Iancu.
Crăișorul Munților, așa cum a rămas în memoria poporului nostru, a fost unul dintre marii revoluționari de la 1848 din Transilvania, care era stăpânită la acea vreme de maghiari și de Imperiul Habsburgic. Avocat, el a luptat pentru drepturile românilor și a militat împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria.

Alături de alți intelectuali transilvăneni, el a organizat adunarea din 3-5 mai de la Blaj unde a solicitat respectarea poporului român ca națiune distinctă, reprezentarea în Dietă, desființarea iobăgiei, înființarea de școli românești și folosirea limbii române.

Un rol important în acele clipe l-a avut și vâlceanul nostru, Nicolae Bălcescu, care îşi asumase misiunea de negociator între românii din Transilvania și Kossuth, guvernator al Ungariei revoluţionare, care nu numai că ar fi adus încetarea războiului civil, ci ar fi oferit tratament egal comunităţii majoritare româneşti atât în plan politic, cât şi social.
Bălcescu descria cum se dorea realizarea ideii daco-românismului pe ambele versante ale Carpaților, rămânand impresionat de tinerii lăncieri ai Crăișorului care cântau imnul revoluției, devenit mai târziu, imnul național al României: „Deșteaptă-te, române”. De reținut că generalii oștirii lui Iancu erau preoți și absolvenți de teologie. Se împlinea de către Avram Iancu versul din imnul national: „Preoți, cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină”.
Nicolae Bălcescu a fost un revoluționar care a realizat deplin caracterul național al oastei lui Avram Iancu și că Țara Moților era o Românie liberă, un nucleu al viitorului stat, care să unească toți români.

Avram Iancu a murit în 1872, la 48 de ani, fiind înmormântat la Țebea," Ultima mea voință, ultimul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită” – a fost crezul marelui Avram Iancu.
Dacă acum o sută de ani clasa politică din România a fost reprezentată cu cinste de suveranii României, premierul Ion I.C. Bratianu, miniștrii, Mitropolitul Ardealului, intelectuali și înalți deminitari dându-i marelui patriot respectul cuvenit, facem apel la întreaga clasă politică să aibă aceași conduită la scurgerea celor două sute de ani.
Probabil cel mai emoţionant moment din 1924 a fost atunci când Regina Maria a împodobit cu flori mormântul lui Iancu şi al celor doi tribuni, precum şi a celor 72 morminte, apoi Regele Ferdinand s-a apropiat de un contemporan şi camarad de arme a lui Avram Iancu, bătrânul de 98 de ani George Simion, din comuna Dupăpiatră şi i-a înmânat ordinul «Coroana României» în gradul de cavaler, între aclamările moţilor prezenţi la eveniment."