Lista buncărelor din Râmnicu Vâlcea. Unde ne putem refugia în caz de atac aerian?

vineri, 20 septembrie 2024

 

Lista buncărelor din Râmnicu Vâlcea
Unde ne putem refugia în caz de atac aerian?
Vâlcea are 89 de buncăre, conform unei situații a IGSU - se arata intr-o postare de pe facebook a organizatiei AUR Valcea.
Conform legii, administrațiile publice locale sunt obligate să se asigure că buncărele sunt funcționale, că au uși care funcționează, sisteme de evacuare, de aerisire și instalații electrice.
Astfel, există buncăre în municipiile Râmnicu Vâlcea și Drăgășani, dar și în alte orașe și localități din Vâlcea.
În Râmnicu Vâlcea, se găsesc cele mai multe adăposturi.
Mai jos aveți lista adăposturilor din municipiul Râmnicu Vâlcea:
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Independenţei, bl. 1, sc. E
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Independenţei, bl. 1, sc. F
*VL Mun. Ramnicu Valcea STR. Gl. Magheru, bl. S3, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea STR. Gl. Magheru, bl. S3, sc. B
*VL Mun. Ramnicu Valcea STR. Gl. Magheru, bl. S3, sc. C
*VL Mun. Ramnicu Valcea STR. Gl. Magheru, bl. S3, sc. E
*VL Mun. Ramnicu Valcea STR. Gl. Magheru, bl. S3, sc. G
*VL Mun. Ramnicu Valcea STR. Gl. Magheru, bl. S1, sc. B
*VL Mun. Ramnicu Valcea STR. Gl. Magheru, bl. S1, sc. E
*VL Mun. Ramnicu Valcea STR. Gl. Magheru, bl. S1, sc. F
*VL Mun. Ramnicu Valcea STR. Gl. Magheru, bl. G, sc. C
*VL Mun. Ramnicu Valcea STR. Gl. Magheru, bl. D, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Intrarea Pribeanu Casa de copii şcolari
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Republicii, bl. S7, sc. 1 A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Republicii, bl. S7, sc. 2
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Republicii, bl. S7, sc. 3 C
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Decebal, bl. S 10, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Decebal, bl. S 11, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B12, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B12, sc. B
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B12, sc. C
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B12, sc. D
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B12, sc. E
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B13, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B13, sc. B
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B13, sc. C
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B13, sc. D
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B13 sc. E
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B14, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B14, sc. B
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B14, sc. C
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B14, sc. D
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. B14, sc. E
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. C10 sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. C11, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. M. Eminescu, bl. C12, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea B-dul Tineretului, bl. S2, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea B-dul Tineretului, bl. S2, sc. B
*VL Mun. Ramnicu Valcea B-dul Tineretului, bl. S2, sc. C
*VL Mun. Ramnicu Valcea B-dul Tineretului, bl. S2, sc. F
*VL Mun. Ramnicu Valcea B-dul Tineretului, bl. S2, sc. I
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. N. Iorga, bl. A24/1, sc. B
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Aleea Narciselor, bl. B15, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. N. Iorga, bl. A25, sc. E
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. N. Iorga, bl. A26, sc. C
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. N. Iorga, bl. A27/1, sc.B
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. N. Iorga, bl. A27/1, sc.C
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. N. Iorga, bl. A27/3, sc. A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. N. Iorga, bl. A27/3, sc. B
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Ostroveni ,bl A23 ,sc B
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Luceafărului,nr 10, bl. A16, sc.A
*VL Mun. Ramnicu Valcea Str. Luceafărului,nr 10, bl. A16, sc.B
*VL Mun. Ramnicu Valcea B-dul T. Vladimirescu, bl. O9
273271661_259499153023857_5200332291880304314_n

Unde ne ascundem în cazul unui atac aerian. Starea adăposturilor de protecţie civilă din România

Unele adăposturi de protecţie civilă nu au fost îngrijite de autorităţi În România există în prezent 4.538 de adăposturi de protecţie civilă destinate adăpostirii cetăţenilor în cazul unui atac aerian. Total insuficiente, spun experţii, care atrag atenţia că mare parte dintre acestea sunt nefuncţionale, iar construirea unora noi stă aproape exclusiv pe spatele firmelor private

Fiecare bloc de locuinţe ar trebui să aibă locuri special amenajate la subsol destinate adăpostirii locatarilor în cazul unui atac aerian, dar în realitate lucrurile nu stau deloc aşa, iar numărul acestor adăposturi antiaeriene este mult mai mic decât cel care ar fi necesar pentru protejarea cetăţenilor. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), instituţie care are printre atribuţii şi Protecţia Civilă, a publicat recent lista cu adăposturile antiaeriene din toată ţara.    Concret, în România există în prezent 4.538 de astfel de buncăre, 1.190 în Bucureşti-Ilfov şi 3.348 în ţară. În Capitală, situaţia ar fi următoarea: în sectorul 1 sunt 165, în sectorul 2 sunt 343 (cele mai multe), în sectorul 3 sunt 143, în sectorul 4 sunt 168, în sectorul 5 sunt doar 58 şi în sectorul 6 sunt 294 de astfel de adăposturi. Numărul acestora este însă total insuficient, spun specialiştii consultaţi de „Adevărul”.  „În mare parte, adăposturile existente au fost construite pe vremea comuniştilor. Din păcate, acest concept de apărare în caz de atac aerian a fost haotic abordat înainte de 1989. Fără nicio logică. Adică nu s-a construit la număr de persoane, la populaţia dintr-o anumită zonă, ci s-a ordonat realizarea unui număr de X adăposturi. O planificare total ilogică, tipic comunistă. Practic, acestea aveau o capacitate care nu avea nicio legătură cu numărul locuitorilor din zonă. Mai mult, nici măcar blocurile de locuinţe nu au avut toate astfel de buncăre din cauza costurilor, probabil”, a declarat Cristian Vîlcu, specialist în protecţie civilă al companiei SC Preventive Solutions SRL, care a mai precizat că astfel de adăposturi nu trebuie confundate cu boxele în care cetăţenii îşi depozitează vechiturile.    Pline de mucegai sau chiar inundate  Expertul susţine că multe dintre adăposturile existente nu sunt în stare de funcţionare.  „Unele sunt pline de mucegai sau chiar inundate. Altele sunt adevărate depozite de murături sau biciclete, dar hai să spunem că asta nu e o problemă, pentru că legea permite acest lucru dacă pot fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de ore. Mai grav, multe dintre ele au echipamentele aferente nefuncţionale. Trebuie spus că fiecare astfel de adăpost trebuie să aibă instalaţie de filtrare şi ventilare a aerului, toaletă şi chiuvetă funcţionale, dar şi o cale de salvare în cazul prăbuşirii clădirii. Întreţinerea acestor instalaţii cade în sarcina primăriilor, chiar dacă adăposturile sunt ale unei asociaţii de locatari. O parte dintre edili au realizat întreţinerea şi renovarea acestor spaţii cu ocazia reabilitării blocurilor, dar, atenţie, numai o parte. În plus, procentul de reabilitare a blocurilor din toată ţara este unul destul de modest. Mai mult, adăposturile de la metrou, special concepute pe vremea lui Ceauşescu chiar şi pentru atac atomic, nu au mai fost întreţinute. Aşadar, nu ştim câte astfel de adăposturi antiaeriene sunt acum funcţionale şi nu ştim nici câte persoane pot primi acestea, pentru că nu a fost comunicat. De altfel, nu a fost comunicată nici capacitatea totală a celor 4.538 de buncăre existente teoretic”, a precizat Cristian Vîlcu.   Haosul legislativ şi revenirea la realitate  După Revoluţie a fost un adevărat haos în legislaţia în domeniu, iar numărul adăposturilor existente a bătut pasul pe loc sau chiar s-a diminuat odată cu dispariţia unor entităţi economice care aveau astfel de dotări.  „Cei care au construit o bună perioadă după '89 nu au avut obligaţia de a dota clădirile cu buncăre. În plus, tot din motivul unei legislaţii defectuoase, nu toate staţiile de metrou construite după 2005 au fost realizate cu adăposturi de protecţie civilă, ceea ce a dus la imposibilitatea valorificării acestor spaţii subterane din punct de vedere al protecţiei civile. Deficienţele s-au rezolvat, totuşi, între timp. Acum, potrivit legii, realizarea adăposturilor este obligatorie la clădirile cu suprafaţă construită la sol mai mare de 150 m2 şi prevăzute cu subsol. Şi vorbim de blocuri de locuit, clădiri de birouri, mall-uri, unităţi de învăţământ, spitale, hoteluri, fabrici, lăcaşuri de cult şi aşa mai departe. Practic, nimeni în afară de benzinării, monumente istorice sau fabrici de material exploziv nu este exceptat, iar după cum se poate vedea, finanţarea vine din zona exclusiv privată. Conform legii, se pot acorda şi unele subvenţii parţiale de la stat, dar procedura este groaie. În concluzie, odată cu dezvoltarea noilor cartiere de locuinţe sau clădiri de birouri au apărut şi zeci sau poate chiar sute de astfel de buncăre, dar de care, atenţie, nu beneficiază populaţia generală, ci numai cei care stau în respectivele blocuri sau lucrează la o companie care are spaţii închiriate”, a mai precizat expertul.   Normele tehnice  Din punct de vedere al normelor tehnice de construcţie, aceste buncăre realizate în cadrul construcţiilor noi trebuie să ofere câte 1 m2 suprafaţă utilă pentru fiecare persoană. La spitale şi şcoli, capacitatea de primire trebuie să fie de cel puţin 2/3 din numărul total al paturilor, respectiv, elevilor. „Pentru asigurarea unui grad sporit de protecţie, adăposturile de protecţie civilă trebuie să fie, de regulă, complet îngropate în pământ, cu nivelul planşeului la nivelul terenului”, se arată în normele tehnice de realizare a buncărelor. De precizat că uşile de intrare în buncăre sunt metalice, etanşe, şi au grosimi de ce puţin 14 milimetri şi cel mult 25 de milimetri.

Citeste mai mult: adev.ro/r72kp9

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ultimele stiri

  • PUBLICITATE

  • PARTENERI MEDIA

  • © 2024 Ziarul de Valcea. Toate drepturile rezervate.

    Web Design by DowMedia

    Ne gasiti si pe