O afacerea stufoasă. Mergem în Delta Dunării pe urmele unei afaceri de zeci de milioane de euro. O lege modificată pe ascuns în primăvara acesta în Parlament a transformat Delta Dunării în pășune.
Mergem pe firul banilor și al acționarilor. Un român născut la Cluj și plecat la sfârșitul anilor 80 la studii în Germania, fiul pesedistului Paul Stănescu, și doi preoți, ajung împreună în două firme care controlează aproape tot stuful din Deltă.
Firmele au cerut deja de la APIA subvenții: aproximativ 4 milioane de euro anual. Este vorba despre zone de 36.000 de hectare, potrivit șefului APIA Tulcea. O suprafață uriașă, la care majoritatea agricultorilor nici nu îndrăznesc să viseze. S-au făcut și primele calcule, cu câți bani ar putea primi - relatează protv.ro
Anul acesta, în numele localnicilor din Deltă, întreaga forţă legislativă şi administrativă a statului român s-a pus în mişcare pentru ca în final principalii beneficiari să fie două firme. Totul s-a întâmplat după ce în firme au apărut fiul unui politician important şi un fost consilier al acestuia, ale cărui afaceri din trecut sunt anchetate de DNA. Miza este uriașă, viteză în Parlament surprinzătoare, iar rezultatul contrariază inclusiv specialiști.
Delta Dunării este, fără exagerare, un paradis al României. Un colţ de ţară, aflat sub înaltă protecţie a UNESCO, unde natura salbatică se luptă, de zeci de ani pentru supravieţuire cu diverse grupuri de interese. De-a lungul timpului zeci de mii de hectare din Deltă au fost secate pentru agricultură şi au ajuns în posesia unor oameni influenţi. Plajele au ajuns în vizorul dezvoltatorilor imobiliari. Peştele aproape că a dispărut din cauza braconierilor protejaţi şi ei la nivel înalt. Rând pe rând, resursele de care ar fi trebuit să beneficieze toţi oamenii Deltei au fost capturate de grupuri restrânse şi bine conectate politic. Tot în Deltă găsim şi cea mai mare suprafaţă compactă cu stuf din Europa. Era ultima resursă a Deltei rămasă neacaparată până anul acesta.
Paradisul din Deltă s-a transformat într-un câmp de luptă între politicieni puternici, oameni de afaceri importanţi şi instituţii ale statului. Bătălia se dă pe terenuri şi cine le controlează. Miza ajunge la sute de milioane de euro, afaceri cu ramificaţii în birourile din ministere şi parlament.
O lege modificată pe ascuns anul acesta în Parlament a transformat Delta Dunării în pajişte. A doua zi cineva a mers la cadastru şi a schimbat în acte terenurile Deltei din ape în păşuni. Iar prin ordin de ministru al Agriculturii stuful a fost transformat din pix în furaj. În spatele modificărilor bizare se afla o miză de zeci de milioane de euro - relatează protv.ro
Povestea asta este despre cum au fost modificate legi, hotărâri de guvern şi ordine de ministru într-un interval de mai puţin de 6 luni, fără ca cineva să-şi dea seama care este miza finală
Anul acesta în numele localinicilor din Delta întreaga forţă legislativă şi administrativă a statului român s-a pus în mişcare pentru că în final să beneficieze de pe urma tuturor modificărilor doar două firme în care au intrat Ştefan Alexandrul Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, numărul doi în PSD. Şi soţia unui fost consilier de la Ministerul Dezvoltării din timpul mandatului lui Paul Stănescu. Fost consilier ale cărui afaceri din trecut sunt anchetate de DNA
Din primăvară, recoltarea stufului, o activitate veche de zeci de ani în Delta, a fost trecută pe ascuns în categoria activităţilor agricole. Şi a devenit peste noapte eligibilă pentru subvenţii europene date în agricultură pentru …pajişti, nu pentru mediu sau deltă. Foştii guvernatori nu mai înţeleg nimic.
Atega-Adriana Groza, fost guvernator al Deltei Dunării: „Nu ştiu, nu-mi dau seama cum ar putea fi dată subvenţia pentru aşa ceva? Pentru ce, pe o suprafaţă deja existentă pe care în mod normal ar trebui doar să o conservi?”
Mălin Mușatescu, fost guvernator al Deltei Dunării: „Dacă acum este preluat şi stuful, adică vorbim de 300.000 de hectare din Delta Dunării, practic rezervaţia rămâne doar pe hârtie. Câteva grinduri şi zona protejate. Şi eu am un feeling că după toată treaba asta se va deschide şi vânătoarea.”
Cele două firme care controlează aproape tot stuful din Deltă apar peste noapte în agricultură românească şi intră direct în topul celor mai mari latifundiari ai ţării.
Paul Angelescu: „Suntem în inima Deltei, în satul Gorgova. În spatele meu începe zona stuficolă Gorgova Uzlina. Stuf cât vezi cu ochii pe mii şi mii de hectare. 8 din cele 12 zone stuficole din Deltă, inclusiv aceasta sunt controlate în acest moment de familia Stănescu şi de partenerii săi de afaceri.”
În această primăvară au solicitat subvenţii europene pentru 36.000 de hectare în Deltă. Şi ar urma să primească anual aproape 4,5 milioane de euro. Stuful a fost concesionat de la statul român pe o redevenţă de 17 ori mai mică. Deoarece la momentul semnării contractelor, în 2020, nimeni nu se gândea că recoltarea stufului are cum să devină vreodată o activitatea agricolă în urma căreia să şi primeşti bani europeni. În 25 de ani numai din subvenţii miza afacerii depăşeşte 100 de milioane de euro.
4 aprilie 2023. Mai sunt câteva săptămâni şi expiră termenul până la care fermierii pot depune cereri ca să primească subvenţii. Iar în România nu există nicio lege care să permită plata subvenţiilor europene stuful care creşte natural în Deltă. Intră în scenă Florin Barbu, deputat PSD de Olt. Un politician apropiat de Paul Stănescu în jurul căruia amendamentele obişnuiesc să apară din neant.
Discuție cu Florin Barbu, deputat PSD
„- Păi amendamentul a fost făcut de mine, ce vreţi să vă spun, acum a fost făcut.
- Nu v-am văzut când tastaţi
- Da eu tastez cu capul. Nu tastez cu mâna, tastez cu capul. Bun, mulţumim frumos şi dacă nu ne mai întâlnim…un Paște fericit şi tot ce vă doriţi, sănătate multă!”
În aceasi şedinţa din aprilie 2023 în care a tastat cu capul, nu cu mâna, Florin Barbu introduce brusc pe ordinea de zi şi un proiect de lege respins de Senat în 2021. Şi care de mai bine de 2 ani stătea uitat prin sertarele comisiei pe care deputatul o conducea.
Reprezentantul ministerului este şi el uşor confuz. Ştie că ministerul sau nu era de acord cu parcurile industriale pe pajişti, însă articolele au dispărut miraculos din proiect, aşa că îşi dă ok-ul.
În mod normal amendamentele apar şi dispar dintr-un proiect de lege la propunerea unor parlamentari , iar numele acestora trebuie trecute în dreptul oricărei modificări. Pe fişa din comisie nu apare niciun nume. Un parlamentar e şi el mirat cum s-a produs minunea.
Deputatul PNL Emil Dumitru este cel care întreabă uimit la sfârşitul şedinţei din aprilie, de unde au apărut totuşi amendamentele. N-a primit un răspuns nici până în ziua de azi - relatează protv.ro
Discuție cu Emil Dumitru, deputat PNL:
- Am întrebat la acel moment la staff cum au ajuns amendatele.
- Și ce v-au spus
- Păi din câte am înţeles ei au spus că sunt nişte amendamente venite şi asta a fost tot.
- Venite de unde?
- Nu ştiu să vă spun mai multe
- Nu-i ciudat aşa?
- Aici staff-ul comisiei vă poate da mai multe detalii.
Mergem şi la Adrian Chesnoiu, alt apropiat al lui Paul Stănescu. El conduce în prezent comisia de Agricultură şi a fost prezent şi la dezbaterea din aprilie.
Discuție cu Adrian Chesnoiu, deputat PSD:
- Poate fi o resursă economică pentru locuitorii acelei zone
- Am înţeles
- Cultivarea şi recoltarea stufului
- Ah, deci scopul e ca să beneficieze localnicii.
- Loclanicii. Pentru că sunt anumite zone cărora le poţi da potenţial economic prin cultivarea şi recoltarea stufului.
- Ciudat e ca beneficiari sunt în realitate doar 2-3 firme care au beneficiari politicieni.
- Asta n-aş putea să intru în dialogul acesta cu dumneavoastră pentru că nici nu cunosc detaliile pe care le discutaţi.
La doar câteva zile după ce a trecut de comisia de Agricultură, proiectul ajunge în comisia de Mediu. Unde, secretarul de stat de la mediu, ştie că fost chemat să discute despre parcuri industriale şi începe să ceară modificări.
Preşedintele comisiei de mediu, liberalul George Stânga îl întrerupe subit.
Şi în această comisie, în mai puţin de trei minute, toată lumea votează fără să se întrebe vreo secundă cum au ajuns să ridice mâna pentru paludicultură, deşi au fost chemaţi să voteze despre parcuri industriale.
Într-un Parlament în care legi mult mai importante aşteaptă cu anii să fie dezbătute, paludicultura a devenit lege în mai puţin de 9 zile. A apărut din neant şi în acest interval şi în acest interval a trecut de comisia de mediu, comisia de agricultură şi de votul Camerei Deputaților, moment în care a devenit oficial lege în România.
Şi mai uluitor este că legea a trecut prin două comisii şi plenul Camerei Deputaţilor fără ca cineva să rostească măcar o dată în timpul dezbaterilor cuvintele paludicultură, stuf, deltă, sau mlaştini, care definesc esenţa modificărilor. Punctul de vedere al guvernului ajunge la 11 zile după votul final. Legea fusese deja trimisă președintelui pentru semnare. Palatul Victoria da în scris că NU este de acord. Şi ei ştiau că legea este despre parcuri industriale. Semn că modificările cu paludicultură n-au mai ajuns.
Mergem la deputatul PSD Eugen Neaţă să-l întrebăm ce s-a întâmplat cu propriul lui proiect de lege şi cum a fost deturnat de la parcuri industriale la paludicultura..
Discuție cu Eugen Neaţă, deputat PSD:
- Asta e forma din Senat care e a dumneavoastră şi asta e formă de la deputaţi, care are legătura doar cu 2 articole care n-aveau treabă cu ce propuneaţi dumneavoastră.
- E posibil, nu ştiu, trebuie să le văd
- Asta vă întreb nu ştiaţi
- O să verific, nu, nu de la mine.
Ne întoarcem câteva zile mai târziu să curioşi la ce concluzie a ajuns.
Discuție cu Eugen Neaţă, deputat PSD:
- Pe proiectul ăsta v-aţi lămurit ce s-a întâmplat?
- Nu
.............
La câteva luni după momentul din Parlament, Florin Barbu este promovat cu susţinerea lui Paul Stănescu în funcţia de ministru al Agriculturii în Guvernul Ciolacu. Mergem şi la el.
Discuție cu Florin Barbu, ministrul Agriculturii:
- În primăvară aţi şters în comisia de agricultură un proiect de lege complet de conţinut şi aţi adăugat amendamente despre paludicultură, care nu aveau legătură
- Nu ştiu la ce va referiți
- Prezidaţi comisia de agricultură
- Nu, a fost o directivă a Uniunii Europene
- N-avea legătură
- Un regulament al Uniunii Europene.
O sursă din conducerea Ministerului Agriculturii ne recunoaşte sub protecţia amendamentului că modificările legislative au fost "servite", dar se teme să spună de cine.
„-Ideea cu paludicultura este una dintre ideile cu care domnul ministru a venit când a fost învestit, pregătită, servită, aranjată, gata.
-Servită din ce direcţie, dacă îmi permiteţi să vă întreb.
-Nu pot să discut chestia asta la telefon cu dumneavoastră.”
Nu am reuşit să obţinem mai multe informaţii.
Mergem pe firul banilor și al acționarilor. Un român născut la Cluj și plecat la sfârșitul anilor 80 la studii în Germania, fiul lui Paul Stănescu, și doi preoți, ajung împreună în două firme care controlează aproape tot stuful din Deltă.
Firmele au cerut deja de la APIA subvenții. Este vorba despre zone de 36.000 de hectare, potrivit șefului APIA Tulcea. O suprafață uriașă, la care majoritatea agricultorilor nici nu îndrăznesc să viseze. S-au făcut și primele calcule, cu câți bani ar putea primi.
Mai toți politicienii invocă alinierea la legislația europeană pentru a justifica modul bizar prin care paludicultura a fost introdusă în legislația românească și asimilată pajiștilor - relatează protv.ro
Daniel Constantin, deputat PNL, membru al Comisiei de Agricultură: „La momentul respectiv a fost o justificare, pentru că este o adaptare la regulamentul european”.
Emil Dumitru, deputat PNL, membru al Comisiei de Agricultură: „La nivel european este o prevedere legala la rang de regulament”.
Este adevărat că regulamentul european, care stabilește politica agricolă comună pentru următorii patru ani, conține patru mențiuni depre paludicultură. La nivel european, comunitatea științifică a ajuns la concluzia că mlaștinile, turbăriile și plantele, care cresc în astfel de soluri inundate natural, stochează foarte bine carbon în pământ și ajută la combaterea schimbărilor climatice, spre deosebire de agricultura intensivă, care eliberează dioxid de carbon în atmosferă, și contribuie la schimbările climatice.
Atena Adriana Groza, fost guvernator al Deltei Dunării: „Este echivalent cu o plantație de pădure, cu o pădure. Tocmai pentru faptul că nu este recoltat anual. Asta se întâmplă ca și la pădure și în cazul stufărișurilor. Nu faci recoltare anuală și atunci carbonul ăla, normal că rămâne sechestrat în stuf”.
În toată Europa, inclusiv în România, milioane de hectare de zone umede au fost secate în trecut pentru a face loc agriculturii intensive. Prin finanțarea paludiculturii, Comisia a căutat o cale prin care să motiveze fermierii care lucrează terenurile secate, să le inunde la loc și să le renatureze. O măsură extrem de necesară, inlcusiv în Deltă.
Paul Angelescu: Suntem la amenajarea piscicolă ruscă din Delta Dunării. Este această suprafață de 2.600 de hectare a rezervației, colorată cu albastru, pentru că aici ar trebui să fie iazuri și pești. În realitate avem floarea soareului. Toate cele 2.600 de hectare au fost secate cu ani buni în urmă și transformate în teren agricol. Un dezastru pentru Deltă din punct de vedere al biodiversității, o afacere foarte bănoasă pentru cei care au reușit să concesioneze astfel de terenuri.
Toată Delta este împânzită de astfel de terenuri, care au fost secate, uneori la limita legii, de alți afaceriști cu conexiuni politice.
Atena Adriana Groza, fost guvernator al Deltei Dunării: „În general, de-a lungul timpului, zonele umede erau și stufărișurile au fost desecate pentru marea agricultură, pentru agricultura intensivă și pentru culturi agricole intensive, iar acum se dorește o revenire prin reintroducerea acelor zone umede în sistemul agricol, dar utilizarea lor ca zone umede, în primul rând pentru sechestrarea de carbon”.
Doar că, în România, în loc să rezolve mai întâi problema terenurilor secate, autoritățile au transformat, din pix, alte zecii de mii de hectare din Deltă în pajiște, și au direcționat banii acolo.
Atena Groza, fost guvernator al Deltei Dunării: „Din punctul meu de vedere, nu, pentru că managementul unor pajiști și subvențiile pe pajiști se referă cu totul atlceva decât ce înseamnă paludicultura”.
Legislația de la Bruexelles a fost, însă, formulată suficient de vag încât să permită și interpretarea ei mioritică.
În Deltă, recoltarea stufului se face de zeci de ani. Ajută și la regenerarea naturii când se taie în zone restrânse. Pentru a nu deranja natura, stuful se taie doar iarna, în frig și umezeală. O muncă grea, care necesită mult efort fizic.
Anul acesta, Guvernul Ciolacu a ridicat paludicultura la rang de program de guvernare, cu promisiunea că banii se vor duce la oamenii locului. Stuful și terenurile din Deltă sunt proprietatea publică a statului român și țin de Ministerul Mediului. Mergem și la ministrul Mircea Fechet.
Mircea Fechet, minsitrul Mediului: „Acest lucru ar trebui să fie valabil pentru toate activitățile din Deltă. Populația locală din Deltă ar trebui să fie beneficiarul în procent de 100% a tot ce se exploatează din Deltă”.
Transparența a fost atât de mare, încât din toată Delta, doar cele două firme au știut să aplice pentru banii europeni. Plățile încă nu au fost făcute, se așteaptă o semnătură de la București. S-au calculat, însă banii, o confirmă șeful APIA Tulcea.
Florin Stăneață, director APIA Tulcea: „Avem suprafețe pentru care au fost depuse cereri de sprijin, undeva la 36.000 de hectare. Este o subvenție normală, pe suprafață, care se acordă și pentru o pajiște normală. Deci 96,45 de euro este cumulul pe hectar pentru plata SAPS. Noi avem 36.000 de hectare declerate la nivelul a două societăți, atâta tot. Nu, nu. Care au concesionate suprafețe importante”.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Pe mine mă interesează foarte puțin când verificăm anumite contracte cine sunt proprietarii acestor afaceri. Nu cred că un contract este legal sau nu în funcție de patronul business-ului respectiv, sau acționarul business-urilor respective”.
Firmele din afacerea stufului apar în 2020, același an în care au obținut și concesiunile de la administrația Deltei. Nicu Anagnoste înființează Ecologica Danube, iar Julius Octavian Popa deschide Biodelta Resurse.
La prima vedere, firmele nu au legătură una cu alta. Doar că ambele au ajuns cu sediile la aceeași adresă cu geamuri fumurii de la parterul unui bloc din Tulcea. Vecinii vin cu o informație interesantă.
Octavian Popa s-a născut la Cluj. La sfârșitul anilor 80, în plină dictatură, a fost unul dintre puținii norocoși care a reușit să plece din țară pentru diveresificarea studiilor.
Iulius Octavian Popa, administrator Biodelta Resurse: „Mi-am diversifict studiile economice pe care le aveam înainte în România. Le-am acreditat, ca să spun așa, în Germania”.
La începutul anilor 90, norocul este din nou de partea lui. În timpul unei excursii în Deltă îl cunoaște pe fostul șef al întreprinderii comuniste care recolta stuf, iar acesta îl ajuta să cumpere activele în timpul marilor privatizări.
Iulius Octavian Popa, administrator Biodelta Resurse: „Și am încercat și reușit, cu sprijinul dânsului, să reușesc să cumpăr aceste utilaje”.
I-am cerut și noi un interviu, dar ne-a refuzat - relatează protv.ro
Documente în premieră prezentate de ZIARUL DE VÂLCEA, care devoalează organizarea complexă a șmecherilor cu gulere albe care vor câștiga milioane de euro din... stuf:
Revenind în vremurile noastre. În aceeași zi, din martie 2022, atât Popa cât și Anagnoste decid să cedeze jumate din afacerea lor către Bizantine Art Proiect, firma lui Nelu Ionuț Lipan, un preot din comuna tulceana Cuciurova.
Câteva luni mai târziu, în ambele firme, din nou, în aceeași zi, apare și Ștefan Alexandru Stănescu, fiul lui Paul Stănescu. Administratorii ambelor firme susțin că aportul lui în afaceri este un soft care monitorizează utilajele pe teren. Ambii administratori spun că nu au cunoștință de eventuale implicări sau demersuri făcute de ceilalți asociați în mediul politic.
Iulius Octavian Popa, administrator Biodelta Resurse: „Este o implicație tehnică a dânsului, nu o implicație politică, pentru că am înțeles că tatăl acestui domn e politician. Nu știu, noi ne ocupăm cu paludicultura”.
Ștefan Stănescu, agricultor: „Eu am făcut un start-up, cel mai bun start-up din România în 2017 pe partea de agricultură. Am ajutat peste 120 de ferme în țară. Am fost la peste 10 târguri în toată lumea asta, mai puțin America de Sud și Australia. Adică pierdem timpul”.
Potrivit propriului site de internet, un abonament pe un an la aplicația dezvoltată de Ștefan Stănescu costă doar 1.000 de dolari.
Mergem mai departe pe firul acționarilor. În noiembrie 2022, Părintele Lipan iese cu totul din cele două afaceri. În locul lui apare firma Restart Premium, înregistrată la o adresă de la marginea orașului Babadag.
Firma este trecută pe numele Marinelei Iscru, soția preotului Madalin Iscru, fostul consilier al lui Paul Stanescu. Sunăm la numărul de la Registrul Comerțului, unde ne răspunde un fost acționar, care a vândut demult firma.
Preoții Lipan și Iscru au făcut recent obiectul unei alte investigații jurnalistice. Recorder a arătat cum aceștia câștigă prin firmele soțiilor, în condiții îndoielnice, contracte din bani publici cu primarii din județ, și fac lucrări supraevaluate și de proastă calitate - relatează protv.ro
La câteva săptămâni după intrarea lui Ștefan Stănescu în firme, APIA cere de la ARBDD informații despre terenurile cu stuf, categoria, suprafața și coordonatele lor. Documentul este semnat de Adrian Pintea, fostul șef al APIA, promovat recent secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Pintea este susținut de șeful PSD Teleorman Adrian Gâdea. Gâdea este cel care, în 2018, pe mandatul lui Paul Stănescu, l-a adus la Ministerul Dezvoltării pe preotul Iscru.
Ștefan Stănescu, agricultor: „Nu știu, că Delta e mare. Eu am cumpărat acțiuni în două societăți comerciale care se ocupă cu agricultura. Că și activitatea stuficolă e tot o activitate de argicultură, până la urmă. Eu, la rândul meu, mă ocup cu agricultura din 2008, până în prezent. Nu cred că deranjează pe cineva că mai și muncim în țara asta. Nu cred că e nicio problemă. Ăsta e domeniul meu de activitate, agricultura, da? Eu vă mulțumesc foarte mult pentru că ne faceți publicitate, o zi frumoasă”.
Anul acesta, Ionuţ Anagnoste iese din Ecologica Danube și îi lasă locul Adelei Baractian, o parteneră de afaceri a lui Octavian Popa. Îl sunăm pe domnul Ionuţ Anagnoste să-l întrebăm de ce a ieșit aproape de tot din afacere, tocmai când urmau să vină milioanele.
Web Design by DowMedia