Artificiul prin care denunțătorul Elenei Udrea voia să obțină din nou reducerea pedepsei. Cum a dejucat instanța planul vâlceanului Gheorghe Deaconeasa MOTIVARE

Denunțătorul Elenei Udrea, Gheorghe Deaconeasa, rămâne cu pedeapsa de 7 ani și 6 luni de pușcărie în dosarul în care a fost găsit vinovat că a retrocedat ilegal 3 munți din județul Vâlcea – Puru, Galbenu și Petrimanu – care au ajuns în exploatarea unei firme austriece. Curtea de Apel București a respins contestația la executare formulată de Gheorghe Deaconeasa, pe motiv că pedeapsa lui a fost deja înjumătățită în apel, pe fond acesta primind 12 ani de închisoare - relatează ziare.com

Cel care a dat-o „în primire” pe Elena Udrea la DNA le-a cerut judecătorilor din nou, pe 19.01.2024, să constate că el ar beneficia de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă, deoarece a formulat denunț.

În aceeași constestație la executare, Deaconeasa arăta că a intervenit o lege penală mai favorabilă, întrucât a fost dezincriminată infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, astfel cum se reținuse în hotărârea lui de condamnare.

• „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul-condamnat Deaconeasa Gheorghe împotriva sentinţei penale nr. 229/F/27.10.2023, pronunţată de Tribunalul Ilfov - Secţia Penală în dosarul nr. 1731/93/2023. (…) Obligă contestatorul-condamnat la plata sumei de 100 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia contestatorului-condamnat şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 19.01.2024”, se arată în minuta Curții de Apel București.

Instanța: „Soluția a căpătat autoritate de lucru judecat”

Ziare.com a consultat motivarea Tribunalului Ilfov pentru a vedea argumentele instanței pentru respingerea pe fond a contestației lui Gheorghe Deaconeasa:

• „Relativ la criticile petentului privind dezincriminarea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu astfel cum se reținuse în hotărârea de condamnare, instanța reține că prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constituțională a constatat că dispoziţiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
• Se reţine că decizia pronunţată de instanţa de apel îndeplineşte exigenţele de legalitate impuse de decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016, inclusiv prin prisma aplicării principiului „ultima ratio”, aşa cum rezultă şi din dispoziţiile art. 106 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora „încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz”.
• Constată instanţa că în cauză (…) a intervenit autoritatea de lucru judecat şi efectul negativ al acesteia, în sensul că o cauză ce a fost tranşată în mod definitiv prin hotărâre judecătorească nu mai poate fi analizată din nou, sub aspectul aceloraşi temeiuri legale şi ale aceloraşi apărări.
• Relativ la solicitarea petentului de a se constata că beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de dispozițiile art.19 din Legea Nr. 682/2002 (n.r. – denunțătorului i se înjumătățește pedeapsa) (…) instanța constată netemeinicia contestației la executare formulate sub acest capăt de cerere.
• Astfel, în primul rând, instanța constată că deși petentul a formulat o contestație la executare, cale de atac ce privește exclusiv incidente apărute în faza executării pedepsei, acesta critică în concret maniera în care a fost soluționată cauza de către instanța de apel. Or, contestația la executare nu constituie o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia să poată fi supusă analizei hotărârea instanței de apel sau maniera în care aceasta a gestionat cauza.
• Suplimentar, analizând Decizia penală din 03.06.2016 se reține că acest aspect a fost deja analizat de Curtea de Apel Pitești reținându-se următoarele: „…acesta a formulat un număr de 4 denunţuri în perioada februarie – mai 2015, (…) însă, până în prezent, din actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au rezultat probe pertinente sau indicii rezonabile care să conducă la continuarea urmăririi penale faţă de persoanele pentru care inculpatul a formulat denunţurile”.
• Instanţa reţine că instituţia contestaţiei la executare nu este o cale de atac extraordinară, ci este doar un mijloc procesual, cu caracter jurisdicţional, care poate fi folosit înainte de punerea în executare a hotărârii penale definitive - dacă s-a ivit un incident prevăzut de lege până în acest moment, în cursul executării pedepsei - dacă incidentul s-a ivit în perioada executării şi chiar după ce s-a executat pedeapsa, dar în legătură cu executarea ei.
• Scopul acestui mijloc procesual este asigurarea punerii în executare a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziţii de drept penal şi de drept procesual penal care se referă la executarea unei condamnări penale.
• Pe cale de consecinţă, pe calea contestaţiei la executare nu se poate schimba sau modifica soluţia care a căpătat autoritate de lucru judecat. Prin urmare, cazurile care ţin de stingerea ori micşorarea pedepsei trebuie să apară ulterior dobândirii autorităţii de lucru judecat, iar instanţa de executare să nu fi fost în măsură să ia cunoştinţă de acestea la data soluţionării cauzei”, se arată în motivarea Tribunalului Ilfov.

Cum a dat Gheorghe Deaconeasa un „tun” de peste 17 milioane de lei

Pe data de 03.06.2016, Gheorghe Deaconeasa a fost condamnat de Curtea de Apel Pitești la o pedapsă definitivă de 7 ani și 6 luni, scăzută de la 12 ani cât primise pe fond la Tribunalul Vâlcea.

Complicii lui Deaconeasa s-au ales și ei cu pedepsele înjumătățite, primind fiecare câte 5 ani de pușcărie.

În rechizitoriu, procurorii rețin următoarea situație de fapt:

• „În perioada 23 septembrie 2005 –31 ianuarie 2008, inculpaţii Basarabă Mircea, Petrulian Mihai Dan şi Deaconeasa Gheorghe, în scopul de a dobândi în mod fraudulos terenuri cu vegetaţie forestieră situate în munţii Puru, Galbenu şi Petrimanu, din judeţul Vâlcea, au indus şi menţinut în eroare pe membrii Comisiilor locale (…) pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vâlcea, în cadrul procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate (…).
• Inculpaţii au acţionat ca reprezentanţi ai unor persoane fizice, moştenitori ai unor persoane despre care au susţinut, în mod nereal, că au drepturi de retrocedare a terenurilor respective şi, în susţinerea acestor afirmaţii mincinoase, au prezentat mai multe înscrisuri falsificate.
• Pentru ca inculpatul Deaconeasa Gheorghe şi îşi încalce atribuţiile de serviciu şi să nu apere interesele statului român în procedura de revendicare, în perioada 2005 – 2008, acesta a încheiat o înţelegere şi un contract de prestări servicii cu SC Consult Turist Company SRL, firmă reprezentată de Basarabă Mircea, în baza căreia urma să primească suma de 100 de euro pentru fiecare hectar de pădure reconstituit.
• În acest sens, la data de 11 noiembrie 2005, inculpatul Deaconeasa Gheorghe, în calitate de şef al Ocolului Silvic Voineasa, a emis, în numele instituţiei pe care o conducea, o adresă în care a consemnat în fals că nu deţine documente cu privire la dreptul de proprietate al statului român asupra terenurilor vizate şi că îşi retrage dreptul de revendicare a acestora deşi nu era abilitat în niciun fel să se pronunţe cu privire la acest aspect.
• Ca urmare a inducerii în eroare şi a folosirii actelor falsificate, în cursul anului 2006, Basarabă Mircea şi Petrulian Mihai Dan au intrat în posesia unei suprafeţe totale de 544 de hectare de teren forestier. Prejudiciul cauzat statului român se ridică la suma de 17.668.111 lei”, arătau procurorii DNA.