Printre top 100 beneficiari din România ai fondurilor din PNRR găsim și trei servicii secrete, SRI, SPP și STS, care au accesat 210 milioane euro, potrivit unei liste afișate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
STS este campionul, cu o accesare din PNRR de 110 milioane euro în cadrul mai multor programe, cum ar fi „C14. Buna guvernanță – I5 – Monitorizarea și implementarea planului” – 12 milioane euro, „C7. Transformare digitală – I14 – Sporirea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autoritățile publice din România” – 18,4 milioane euro, „C1. Managementul Apei – I7 – Extinderea rețelei naționale de observații din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național (SIMIN)”, împreună cu Administrația Națională de Meteorologie – 40 milioane euro, „C7. Transformare digitală – I13 – Dezvoltarea sistemelor de securitate pentru protecția spectrului guvernamental”, împreună cu SPP – 38 milioane euro - anunță economedia.ro
SRI ține și el aproape de STS, cu o accesare de 100 milioane euro în cadrul „C7. Transformare digitală – I12 – Asigurarea protecției cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private cu valențe critice pentru securitatea națională, prin utilizarea tehnologiilor inteligente”.
În total, top 100 beneficiari ai fondurilor din PNRR, până la 9 octombrie anul curent, au accesări de 11,2 miliarde euro. Există un singur privat în această listă, Chimcomplex Borzești, companie controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, cu un contract în valoare de 82,3 milioane de euro. Este vorba de finanțări prin componenta PNRR C6. Energie – I3, investiția „Dezvoltarea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci”. Chimcomplex administrează în prezent cel mai mare combinat de produse chimice, cu două platforme industriale la Onești și Râmnicu Vâlcea (fostele active ale Oltchim).
Din lista beneficiarilor banilor din PNRR , MIPE a pus și instituții europene precum Comisia Europeană, reprezentanța de la București, care ar primit 550 milioane euro în cadrul „C9. Sprijin pentru Sectorul Privat, Cercetare, Dezvoltare si Inovare – I2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Subcomponenta 2.1: Garanția de portofoliu pentru Reziliență, Subcomponenta 2.2: Garanția de portofoliu pentru Acțiune climatică” și a “C9. Sprijin pentru Sectorul Privat, Cercetare, Dezvoltare si Inovare – I2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Subcomponenta 2.5: Instrumentul financiar pentru investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor”. Mai avem și Banca Europeană pentru Investiții, cu o alocare de 300 milioane euro în cadrul “C9. Sprijin pentru Sectorul Privat, Cercetare, Dezvoltare si Inovare – I2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Subcomponenta 2.4: Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes”.
În realitate însă, banii sunt de fapt scheme pentru mediul de afaceri care se duc la companii prin BEI, Fondul European pentru Investiții si BERD, potrivit explicațiilor primite de Economedia.ro.
România ar trebui să beneficieze de 29,2 miliarde de euro din PNRR, până în 2026. O parte din bani sunt granturi, nu trebuie dați înapoi. A doua parte sunt sub formă de credite cu dobândă mică, sub cea bancară. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro și de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.
