Dezvoltatorul imobiliar Florin Cioaca dezvăluie ABUZURILE Consiliului Local Râmnicu Vâlcea! Consilierii risca sa plătească milioane de euro despăgubiri!
PNL si USR se opun dezvoltarii municipiului Ramnicu Valcea! Omul de afaceri Florin Cioaca a transmis o plangere prealabila catre Consiliul Local Ramnicu Valcea si consilierii anti-dezvoltare, prin care solicita plata de despagubiri, 1.200.000 euro, pentru prejudiciul creat prin refuzul nejustificat de a adopta hotararea de aprobare a documentatiei de urbanism „P.U.Z. si R.L.U. – Ansamblu imobile de locuinte colective si functiuni complementare, strada Ion Creanga nr.31, mun. Rm. Valcea, jud. Valcea” initiator Florin Cioaca „VILA NOASTRA” S.R.L..
Florin Cioaca solicita 400.000 euro pentru fiecare luna de intarziere , prejudiciu justificat de cresterea preturilor la materialele de constructii si beneficiul nerealizat prin intarzierea investitiei. La determinarea prejudiciului s-a avut in vedere suprafata proiectata, fiind vorba de cinci imobile de locuinte colective cu demisol, parter, cinci sau sase etaje, cu si fara spatii comerciale/servicii la parter, aproximativ 450 de apartamente, si contravaloarea nivelului unei chirii medii pentru un imobil similar din zona respectiva, tinand seama ca imobilul proiectat este un bun producator de beneficii, respectiv chirii care pot fi reperul necesar si suficient pentru a evalua prejudiciul, in raport de destinatia constructiei, spatii comerciale/servicii si de locuit.
La sedinta Consiliului Local Ramnicu Valcea din 28.07.2022, liberalii si useristii au votat negativ proiectul de hotarare CL fara nicio explicatie pertinenta, legala. Acum vor fi buni de plata: 1,2 milioane euro! E mult, e putin, ce spuneti domnilor franari Pirvulescu si Gheorghiu?!
Tiberiu Pirnau
Plangerea prealabila integrala:
Catre:
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI RM. VALCEA
PRIMARUL MUNICIPIULUI RM. VALCEA
U.A.T. MUNICIPIUL RM. VALCEA
str. General Praporgescu nr. 14 Râmnicu Vâlcea, Cod 240182
Referitor: plangere prealabila
Societatea FLORIN CIOACA „VILA NOASTRA” S.R.L., cu sediul in Ramnicu Valcea, Aleea Trandafirilor, nr.2, parter, bloc C9, sc.D, ap.2, judetul Valcea, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Valcea sub nr. J38/161/2017, avand C.I.F. 37142802, legal reprezentata prin dl. Florin Cioaca – administrator
in temeiul art.7 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,
formuleaza prezenta
PLANGERE PREALABILA
prin care solicitam:
CONSIDERENTE
Societatea Florin Cioaca „VILA NOASTRA” S.R.L. este initiatoarea proiectului „P.U.Z. si R.L.U. – Ansamblu imobile de locuinte colective si functiuni complementare, strada Ion Creanga nr.31, mun. Rm. Valcea, jud. Valcea”pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism nr.575/11281/16.04.2021.
Dupa etapa informarii si consultarii publice subscrisa a depus toata documentatia de urbanism P.U.Z. si R.L.U. la Primaria Rm. Valcea in vederea initierii unui proiect de hotarare de Consiliu local de aprobare a acesteia.
Proiectul de hotarare privind aprobarea documentatiei de urbanism „P.U.Z. si R.L.U. – Ansamblu imobile de locuinte colective si functiuni complementare, strada Ion Creanga nr.31, mun. Rm. Valcea, jud. Valcea” a fost inscris pe ordinea de zi a sedintei ordinare a Consiliului local al municipiului Rm. Valcea din 28.07.2022, la punctul nr.18, conform Dispozitiei nr.2219/22.07.2022 emisa de Primarul municipiului Rm. Valcea.
Conform Procesului-verbal al sedintei ordinare a Consiliului local al municipiului Rm. Valcea din 28.07.2022 inregistrat sub nr.37172/01.09.2022 documentatia de urbanism a fost respinsa, neintrunind numarul de voturi necesare, impotriva acesteia votand consilierii locali: Craciunescu Grigore, Pavelescu Dumitru Lucian, Proteasa Radu Eduard, Strimbei Ionela Nicoleta, iar consilierii locali Gheorghiu Andrei Florin, Manda Petrisor Alin, Radulescu Andreea Maria s-au abtinut de la vot (atitudine contabilizata ca vot negativ).
Conform art.2 lit. i) din Legea nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare: „refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile”.
Prin exces de putere, in acceptiunea Legii nr.554/2004 se intelege „exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor”.
Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul prevede:
(1) Consiliul local coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor componente ale comunei sau oraşului.”
Refuzul de emiterii a unei hotarari de aprobare a PUZ-ului si RLU reprezinta un exces de putere al organului competent, fiind nejustificat si discretionar.
Situatia de fata este vadit discriminatorie fata de subscrisa din moment ce refuzul de emitere a unei hotarari de aprobare a documentatiei de urbanism nu reprezinta rezultatul aplicarii unor conditii legale, adoptate valabil si general aplicabile, conditii legale indeplinite de documentatia inaintata, ci doar urmarea unei conduite discriminatorii si abuzive din partea autoritatilor publice.
In mod normal, la momentul analizarii cererii autoritatea publica isi exercita un drept de apreciere, insa acest drept nu este unul absolut, intrucat aprecierea autoritatii trebuie sa se raporteze strict la indeplinirea conditiilor legale si nicidecum la criterii discretionare, bazate exclusiv pe motive de pretinsa oportunitate sau pe alte motive care exced cadrului legal.
Art.46 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul dispune:
„(1) Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să îşi actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic general în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.
(13) Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte, pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, cu condiţia iniţierii demersurilor de elaborare/actualizare a planului urbanistic general înainte de expirarea termenului de valabilitate.
(16) Actualizarea Planului urbanistic general reprezintă revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuşi şi a prevederilor planului iniţial prin aducerea acestora în acord cu legislaţia în vigoare, tendinţele de dezvoltare şi cerinţele de dezvoltare durabilă socioeconomice şi de mediu actuale, precum şi actualizarea listei de proiecte de investiţii necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare, în baza unor studii de specialitate şi a analizei gradului de implementare a planurilor urbanistice în vigoare şi a impactului acestora la nivelul localităţii, dacă este cazul.
„(1) Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale şi a planurilor urbanistice menţionate la art. 54 alin. (2) aparţine exclusiv autorităţii publice locale.
(2) Iniţiativa elaborării planurilor urbanistice, altele decât cele menţionate la alin. (1), aparţine autorităţii publice locale, precum şi persoanelor fizice şi/sau juridice interesate.”
Prin urmare, exista obligatia legala a autoritatilor de a actualiza PUG in acord cu legislatia in vigoare, cu tendintele de dezvoltare durabila socioeconomice si de mediu actuale.
Conform PLANULUI URBANISTIC GENERAL actualizat al municipiului Rm. Valcea terenul subscrisei face parte din UTR I6 subzona G2, iar prin documentatia de urbanism inaintata spre aprobare se solicita:
- schimbarea caracterului funcţional, trecandu-se de la subzona functionala G2-Cimitire , la subzona functionala M2;
-realizarea circulatiei interioare in parcela, perimetral pe laturile de la Sud si Est a parcelei;
- integrarea parcelei in tesatura urbana existent , legatura acesteia cu zonele construite existente, prin studii ulterioare de circulatie.
- modificarea corespunzatoare a indicatorilor urbanistici si studierea retragerilor fata de limitele de proprietate si de aliniament corespunzatoare volumetriilor propuse.
Conform PUG, UTR I6 se afla in prezent in restructurare, in aceasta zona existand terenuri apartinand de zonele L1, L2, L3, M1, M2, CC, F, G2, IS2 și V2. De exemplu, prin Hotararea Consiliului local al municipiului Rm. Valcea nr.187/30.09.2021 s-a aprobat documentatia urbanism „P.U.Z. și R.L.U. – Construire locuințe colective D+P+3E+1R și funcțiuni complementare, împrejmuire între proprietăți, pe strada Ion Creangă nr.16A, Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea”, inițiator: PAN-PAN CONSTRUCT S.R.L.
Documentatia subscrisei a fost realizata cu respectarea reglementarilor urbanistice aprobate prin PUG sau a celorlalte reglementari legale. Realizarea ansamblului de locuinte nu incalca normele legale privind modul de folosire a terenurilor din intravilan sau dreptul de proprietate asupra terenurilor din vecinatatea lotului. Retelele edilitare de racord vor fi realizate prin efortul privat al investitorului, iar accesele carosabile perimetrale de la SV si SE se vor face tot pe terenul investitorului.
Propunerile de modificare aveau in vedere imbunatatirea nivelului de locuire si de servicii, valorificand-se la un nivel superior terenul, prin realizarea unui ansamblu de locuinte colective, cu regim de inaltime de maxim D+P+5E-6E retras, in locul unui cimitir propus prin PUG-ul municipiului Rm. Valcea si care nu se mai poate realiza in zona, pe de o parte, pentru ca investitia nu se mai poate realiza in parametrii in care se poate construi aprobati prin PUG, pe de alta parte, amplasamantul noului cimitir a fost aprobat ca investitie de Consiliul local al municipiului Rm. Valcea in zona Raureni.
Solutionarea pe fond a cererii subscrisei de avizare si aprobare a documentatiei de urbanism PUZ si RLU, in sensul aprobarii sau neaprobarii acesteia este atributul exclusiv al specialistilor atestati din cadrul compartimentelor de specialitate ale Primariei Rm. Valcea si se aproba ulterior de catre Consiliul local al municipiului Rm. Valcea, acesti specialisti fiind singurii in masura sa analizeze pe fond documentatia de urbanism prin care se vor modifica sau se vor completa regulile de urbanism existente (mai exact parametrii in care se poate construi) pentru un imobil.
Verificarea documentatiei, mai ales verificarea tehnica a documentatiei, revine exclusiv departamentelor de specialitate din cadrul Primariei, iar in cadrul procedurii administrative de solutionare a cererii exista posibilitatea de a solicita petentei completarea dosarului administrativ cu mai multe inscrisuri, rectificarea documentelor depuse sau sa se ceara de la alte institutii informatii suplimentare.
In activitatea lor consilierii locali trebuie sa aiba in vedere legalitatea si interesul comunitatii pe care o reprezinta. Un vot politic si/sau o conduita discriminatorie prin care sunt favorizati unii investitori in detrimentul altora pot descuraja orice investitii.
O astfel de conduita a consilierilor locali in functie ar fi vadit nelegala si imorala, in raport de atributiile lor prevazute de lege si de obligatia asumata prin juramantul prevazut de art.117 alin.(1) din Codul administrativ.
Consilierii locali s-au angajat sa respecte Constitutia si legea si sa faca, cu buna-credinta, tot ceea ce sta in puterea si priceperea lor pentru binele locuitorilor orasului. Or, prin refuzul de a emite hotararea de aprobare a documentatia de urbanism desconsidera atat votul care le-a fost acordat, cat si autoritatea publica din care fac parte.
Conform art.139 alin.(3) lit.e din Codul administrativ:
„Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art. 5 lit. cc) a consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri ale consiliului local:...
Art.56 din Legea nr. 350/2001 prevede: ”(1) Avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se fac de către autoritățile și organismele centrale și teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege.
6) Documentațiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate conform legislației în vigoare, care au avizele și acordurile prevăzute de lege și solicitate prin certificatul de urbanism, precum și tarifele de exercitare a dreptului de semnătură achitate pentru specialiștii care au elaborat documentațiile, se promovează de către primar, în vederea aprobării prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-șef, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării documentației complete la registratura primăriei.
(7) În termen de maximum 45 de zile de la finalizarea dezbaterii publice și înaintarea expunerii de motive elaborate de primar/președintele consiliului județean și a raportului de specialitate elaborat de către arhitectul-șef, consiliul județean sau local are obligația să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentația de amenajare a teritoriului sau urbanism”.
Conform Anexei nr.2 din Legea nr.350/2001: „Aprobare - opțiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviințare a propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate și susținute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor județene sau locale, după caz) se conferă documentațiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială și dezvoltare urbanistică, precum și a autorizării lucrărilor de execuție a obiectivelor de investiții”.
Asupra obligatiei de emitere a hotararii in termen de maximum 45 de zile Curtea Constitutionala a retinut: „În acest context, Curtea reține că, în sensul Legii nr. 350/2001, prin documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism se înțelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism și regulamentele locale de urbanism, avizate și aprobate conform acestei legi.
Analizând textul de lege criticat, Curtea observă că, pentru a fi supusă dezbaterii consiliului local/consiliului județean în vederea respingerii sau aprobării sale, documentația de amenajare a teritoriului ori urbanism trebuie să cuprindă raportul informării și consultării publicului, expunerea de motive elaborată de primar/președintele consiliului județean, precum și raportul de specialitate, elaborat de structura de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean, respectiv al primarului/primarul general al municipiului București, raport avizat de arhitectul-șef.
În termen de maximum 45 de zile de la finalizarea tuturor acestor etape procedurale, consiliul local sau județean are obligația să emită o hotărâre prin care aprobă ori respinge documentația de amenajare a teritoriului sau urbanism supusă dezbaterii.
Astfel, referitor la critica privind încălcarea autonomiei locale și a dreptului de apreciere al autorităților administrației publice în luarea deciziilor, cauzate de constrângerea exercitată prin instituirea termenului de 45 de zile, Curtea apreciază că tocmai inexistența unui asemenea termen și amânarea sine die a perioadei de timp în care autoritățile administrației publice abilitate ar trebui să aprobe sau să respingă această documentație ar afecta atât buna desfășurare a activității de amenajare a teritoriului ori urbanism, dar și comunitatea locală implicată în realizarea unor asemenea obiective.
În acest context, Curtea consideră că un stat de drept este acela care, pe de o parte, își protejează cetățenii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților sale și care, pe de altă parte, este reprezentat de o administrație publică eficace, care să respecte, în activitatea sa, principiile generale ale dreptului administrativ, precum previzibilitatea normelor juridice, stabilitatea juridică și încrederea legitimă.
Cât privește critica privind restrângerea/încălcarea dreptului de apreciere al autorităților publice, Curtea reține că acest drept reprezintă posibilitatea autorităților de a opta cu bună-credință între mai multe soluții posibile atunci când aplică o dispoziție legală, cu respectarea scopului legii, iar exercitarea acestui drept de apreciere nu poate duce la măsuri arbitrare. În exercitarea dreptului de apreciere, autoritățile publice trebuie să ia în calcul efectele adverse ale deciziei asupra persoanelor private, iar măsurile luate nu pot fi excesive raportate la scopul lor.
Așa fiind, Curtea consideră că prevederile de lege criticate nu îngrădesc principiul autonomiei publice, deoarece instituirea unei proceduri care presupune și existența unui termen își găsește rațiunea tocmai în necesitatea realizării, cu celeritate, a unui imperativ de interes local sau general. De asemenea, apare firească opțiunea legiuitorului de a reglementa termene clare, imperative, aceasta neconstituind o limitare sau o încălcare a autonomiei locale, ci, dimpotrivă, reprezintă un stimulent și o garanție a avizării ori aprobării cu celeritate a actelor administrative de către autoritățile publice locale competente.
Prin reglementarea legală criticată legiuitorul a înțeles să imprime o conduită obligatorie consiliilor generale și consiliilor locale, impunând autorității locale deliberative să își exercite atribuțiile legale într-un termen precis determinat, respectând criteriile de claritate, previzibilitate și predictibilitate normativă, astfel încât măsura legală criticată nu este de natură a afecta autonomia administrației publice locale, ci, dimpotrivă, are în vedere eficientizarea activității de amenajare a teritoriului și de urbanism, autoritățile publice locale competente având obligația de a-și îndeplini atribuțiile conferite de lege cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la forma, termenele și procedura de adoptare a actelor administrative în acest domeniu”.
Motivarea refuzului de respingere era cu atat mai necesara cu cat votul negativ a fost acordat in contextul in care nu au reiesit incalcari ale actelor administrative in vigoare, incidente in chestiunea supusa dezbaterii si prin urmare refuzul aprobarii a planului urbanistic zonal, necesar construirii, ar fi trebuit temeinic fundamentat.
Abtinerea de la vot a consilierilor locali nu poate constitui, per se, o motivare a respingerii PUZ, in conditiile in care votul nu reprezinta decat rezultatul unei deliberari care are la baza un rationament construit pe argumente.
Or, nemotivarea hotararii de respingere are drept consecinte, atat imposibilitatea subscrisei de a cunoaste motivele care au stat la baza respingerii cererii sale, cat si imposibilitatea controlului judecatoresc asupra legalitatii si temeiniciei refuzului de adoptare a hotarii de catre Consiliul Local.
Asa cum am aratat anterior, PUZ-ul subscrisei era conform Planului Urbanistic General actualizat aprobat prin HCL nr.18/30.01.2013.
Nu existau motive de respingere, nici in sedinta ordinara a consiliului local din 28.04.2022, nici in sedinta din 28.07.2022, consilierii locali care au votat impotriva nu au dezbatut sau argumentat in vreun fel votul lor.
In Raportul la proiectul de hotarare privind aprobarea documentatiei de urbanism nr.18521/21.04.2022 se retine: „Pentru aprobarea PUZ au fost obtinute avizele si acordurile favorabile conform legislatiei in vigoare – Legea 350/2001 cu modificarile si completarile ulterioare si a certificatului de urbanism nr.575/11.281 din 16.04.2021...”
Conform definitiei prevazute de Anexa nr.2 la Legea nr.350/2001: „Avizare - procedura de analiză și exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administrației publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluțiilor funcționale, a indicatorilor tehnico-economici și sociali ori a altor elemente prezentate prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic și obligatoriu”.
Documentatia subscrisei a primit avizul tehnic nr.143 din 29.03.2022 al Arhitectului Sef, avizul de oportunitate nr.118/22.09.2021 si avizul favorabil C.T.U.A.T. nr.49/22.07.2021.
In procedura de informare si consultare publica s-a organizat dezbatere publica la care au participat proiectantul si reprezentantii societatii SERE S.R.L. si ai Arhiepiscopiei Ramnicu Valcea, care detin terenuri in vecinatate. In urma acestor dezbateri si tinand cont de observatiile primite, s-a modificat solutia privind accesul in incinta ansamblului in limita proprietatii investitorului. Concluziile si punctele de vedere cuprinse in adresele entitatilor sus-mentionate si observatiile facute in sedinta de dezbatere au fost inaintate Primariei Rm. Valcea si societatii SERE S.R.L. si Arhiepiscopiei Ramnicu Valcea.
Procedura a fost indeplinita conform Raportului privind informarea si consultarea publicului nr. 15817/06.04.2022, potrivit acestuia, pana la intocmirea raportului nu au fost primite sesizari, observatii si propuneri.
Raportul informarii si consultarii publicului, punctul de vedere al Arhitectului Sef si al structurii de specialitate din cadrul Primariei Rm. Valcea sunt acte pe care se fundamenteaza hotararea de adoptare sau neadoptare a Consiliului Local.
Potrivit art. 37 din Legea nr.350/2001:
„(1) În scopul îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă, în coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii şi oraşe, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti se constituie Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză, expertizare tehnică şi consultanţă, care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-şef.
(11) Membrii comisiei sunt specialişti atestaţi din domeniul urbanismului, arhitecturii, monumentelor istorice, arheologiei, precum şi din domeniul sociologiei, economiei, geografiei, ingineri constructori, ingineri de reţele edilitare, transport.
(12) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism de la nivelul consiliilor judeţene şi al municipiilor fundamentează din punct de vedere tehnic emiterea avizului arhitectului-şef.
(13) Avizul arhitectului-şef este un aviz tehnic care nu se supune deliberării consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz...”
Suntem, in mod evident, in prezenta unui exces de putere exercitat de catre o parte a consilierilor locali.
Din cauza autoritatii administratiei publice locale dreptul de a construi pe terenul in cauza este incert in conditiile in care nu se aproba PUZ-UL si RLU pentru investitia noastra, ceea ce goleste de continut insusi dreptul nostru de proprietate.
In acest sens este si jurisprudenta CEDO – cauza Loizidou contra Turciei, 15318/89 care confirma ca o masura administrativa care ii ingradeste titularului dreptul de proprietate a exercitiului liber al atributelor de folosinta si exploatare reprezinta o privare de proprietate si o violare a art.1 Protocolul 1 la CEDO.
Excesul de putere este cu atat mai evident cu cat la data de 28 iunie 2021, prin Decizia nr. 12/2021, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași și, în consecință, a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, hotărârea consiliului local de aprobare a unui plan urbanistic zonal reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.
Actul administrativ normativ contine reguli generale, impersonale de conduita, asemenea legilor si are o aplicabilitate generala, asupra unui numar determinat de persoane, pe cand cel individual isi produce efectele fata de un numar restrans si determinat/determinabil de beneficiari, o manifestare de vointa care creeaza, modifica sau stinge drepturi si obligatii in beneficiul sau in sarcina destinatarilor sai cunoscuti cu exactitate sau care pot fi identificati cu usurinta.
„În aceste condiţii, reglementările din documentaţiile de urbanism au o natură impersonală, generală, şi produc efecte indiferent de natura dreptului de proprietate, faţă de orice persoană fizică sau juridică care intenţionează să construiască în limitele zonei reglementate pe o anumită parcelă, indiferent de eventuale modificări ce ar putea surveni prin alipiri, dezmembrări, transmisiuni, locaţiuni, etc., nici chiar autoritatea publică neputând invoca faţă de persoana care ar dobândi ulterior o parte din terenul supus reglementării faptul că prevederile planului de urbanism local nu i se aplică întrucât are caracter individual şi că nu a fost destinatarul respectivului act administrativ”[1].
Doctrina de specialitate (A. Iorgovan) a definit răspunderea administrativ - patrimonială ca reprezentând acea formă a răspunderii juridice care constă în obligarea statului sau, după caz, a unităţilor administrativ-teritoriale la repararea pagubelor cauzate particularilor printr-un act administrativ ilegal sau prin refuzul nejustificat al administraţiei publice de a rezolva o cerere privitoare la un drept recunoscut de lege sau la un interes legitim.
Dreptul la repararea pagubelor cauzate particularilor printr-un act administrativ ilegal sau prin refuzul nejustificat al administraţiei publice de a rezolva o cerere privitoare la un drept recunoscut de lege sau la un interes legitim este recunoscut in dreptul intern in principal prin norme juridice de rang constitutional si apoi materializate in norme juridice legale infraconstitutionale.
Art.44 din Constitutia Romaniei prevede: „(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”.
„(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.
(2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică”.
Conform art.1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.
Codul administrativ dispune cu privire la raspunderea alesilor locali: „Aleșii locali răspund, după caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii și ale prezentului cod[2].
(1) Consilierii locali, respectiv consilierii județeni răspund în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat[3]”.
Art.16 alin.(1) din Legea nr.554/2004 prevede: „Cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă”.
Prejudiciul este cert si nereparat, despagubirile trebuind sa acopere atat prejudiciul efectiv produs (damnum emergens) cat si beneficiul nerealizat (lucrum cesans).
Prejudiciul este cert, pentru ca subscrisa a fost si este impiedicata de autoritatea publica sa obtina concursul autoritatii publice pentru recunoasterea atat a interesului legitim de a finaliza planurile de afaceri preconizate, cat si dreptul subiectiv de a exploata terenul proprietatea privata a subscrisei prin realizarea de constructii cu respectarea legii si a intereselor private urmarite.
Subscrisa a efectuat cheltuieli substantiale pentru realizarea investitiei, constand in achizitia terenului, lucrari de executie deja contractate cu prestatorii de servicii, angajarea de personal, or, refuzul de emitere a hotararii de aprobare are drept consecinta obligarea autoritatii publice, in solidar cu cei vinovati de acest refuz, la plata despagubirilor solicitate.
Nu in ultimul rand, preturile materialelor de constructie au crescut foarte mult, ducand la cresterea costurilor de productie pentru constructia ce face obiectul documentatiei de urbanism cu cateva milioane de euro.
In alta ordine de idei, la determinarea prejudiciului se va avea in vedere suprafata proiectata, fiind vorba de cinci imobile de locuinte colective cu demisol, parter, cinci sau sase etaje, cu si fara spatii comerciale/servicii la parter, aproximativ 450 de apartamente, si contravaloarea nivelului unei chirii medii pentru un imobil similar din zona respectiva, tinand seama ca imobilul proiectat este un bun frungifer producator de fructe civile, respectiv chirii care pot fi reperul necesar si suficient pentru a evalua prejudiciul, in raport de destinatia constructiei, spatii comerciale/servicii si de locuit.
Prin urmare, daunele solicitate de 400.000 Euro/luna pentru fiecare luna de intarziere sunt estimate la un nivel minimal.
Pentru considerentele aratate, va rugam sa admiteti plangerea prealabila si sa dispuneti in sensul celor solicitate.
In drept, Legea nr.554/2004, dispozitiile legale mai sus citate.
FLORIN CIOACA „VILA NOASTRA” S.R.L.
prin av.
[1] punct de vedere Ministerul Public RIL
[2] art.231 Cod administrativ
[3] art.232 Cod administrativ
Web Design by DowMedia