Înaltpreasfinția Sa a reliefat că „între multele daruri la care au fost făcuți părtași Sfinții Petru și Pavel, aceștia au primit preţ de o clipă putinţa de a vedea pe Învăţătorul lor aşa cum era, strălucind de lumina veşnică a Dumnezeirii Sale: Sfântul Apostol Petru la Schimbarea la Față a Mântuitorului pe Muntele Taborului, iar Sfântul Apostol Pavel în timp ce călătorea spre Damasc.

De aceea, propovăduind credința cea cu adevărat neînşelătoare, nelăsându-se «purtaţi de orice vânt al învăţăturii» (Efeseni IV, 14), ci stăruind în cunoştinţa cea unită a adevărului, L-au mărturisit pe Mântuitorul Hristos ca unii care au fost învăţaţi prin harul lui Dumnezeu.

Nu au mărginit măreția tainei Preasfintei Treimi, ci au împărtășit și celor de după ei lumina cunoașterii lui Dumnezeu.

Într-un panegiric consacrat Sfântului Apostol Pavel, Sfântul Ioan Gură de Aur înfățişa nenumăratele sale osteneli în propovăduirea Evangheliei lui Hristos: „Harul a strălucit cu îmbelşugare în Pavel, pentru că a arătat o râvnă vrednică de dar; iar prin limba lui a săvârşit mai mult decât am spus”.

Reuşitele misionare ale Sfinților Apostoli descoperă angajarea totală în misiunea apostolică pentru care au fost găsiți vrednici de Mântuitorul Hristos. Aceștia au devenit putători de lumină, alungând de la ei întunericul necunoştinţei.  Ne-au arătat credinţa din care nimeni nu ne va clinti, credința pe care am primit-o drept cunoştinţă ce întrece toată cugetarea”, a încheiat Înaltpreasfinția Sa.