O discuţie joi la prânz cu proprietarul unui restaurant din Bucureşti, când se numărau voturile la moţiunea de cenzură şi când Rareş Bogdan şi Ludovic Orban, liderii PNL, îşi savurau victoria la televizor că a căzut guvernul Dăncilă, că a căzut PSD-ul care a făcut atâta rău în această ţară, afirmând că dacă preşedintele Iohannis le va cere, ei sunt pregătiţi să preia guvernarea.

“Ştii ceva, nu am votat niciodată cu PSD, tot timpul am votat cu liberalii, dar sincer îţi spun că cel mai bine mi-a mers cu businessul şi am câştigat cel mai mult cu PSD-ul la guvernare! Tot aud că PNL vrea să mărească taxele, eu sper să nu facă acest lucru!”, îmi spune patronul, uitându-se la televizor.

Reacţia lui poate fi singulară, dar tare mă tem că nu este.

Din 2012 încoace, PSD-ul lui Ponta a scăzut TVA-ul, în special la alimente, ceea ce s-a văzut în businessul de restaurante, a crescut salariile, a venit creşterea consumului, care a adus şi creşterea economică. PSD-ul lui Dragnea a continuat să crească salariile şi mai mult, a dat facilităţi fiscale în stânga şi în dreapta, a scăzut fiscalitatea pe microîntreprinderi, a redus impozitul pe venit de la 16% la 10%, a impulsionat piaţa construcţiilor.

Poate pentru PNL celebra ordonanţă OUG 114 dată de Dragnea şi Vâlcov a fost o crimă, dar pentru proprietarul de restaurant taxarea băncilor este chiar bine venită, având în vedere că bancherii nu au cea mai bună imagine în rândul antreprenorilor. Problema fiscalităţii din domeniul energiei, comunicaţiilor şi gazelor nu reprezintă o chestie de viaţă şi de moarte pentru antreprenorii români, ci mai mult pentru multinaţionalele care deţin principalele active.

Problema este că PSD, în cei opt ani de guvernare din 2012 încoace, a dat mai mult măsuri de dreapta decât de stânga, dar paradoxal, cei de dreapta - antreprenorii, patronii - nu-i votează nu pentru că nu apreciază măsurile, ci pentru că nu dă bine să spună că votează cu PSD-ul.

PSD a menţinut facilităţile fiscale pentru IT-işti, dar IT-iştii nu-i votează deloc.

PNL nu îmbrăţişează aceste facilităţi fiscale, asta prin prisma declaraţiilor anterioare ale liderilor PNL, şi vom vedea care va fi reacţia IT-iştilor dacă facilităţile vor fi modificate.

Dincolo de părerile lor faţă de un lider politic sau altul, faţă de un partid sau altul, antreprenorii se uită la businessul lor, se uită în conturile lor şi se uită la cât cheltuie clienţii şi la starea lor de spirit.

Din 2012 încoace, de când PSD a preluat guvernarea, economia a crescut cu 73% la nivelul PIB-ului, exporturile au crescut cu aproape 80%, salariul mediu s-a dublat de la 1.500 de lei la 3.000 de lei net, iar numărul locurilor de muncă nou create a crescut cu aproape 700.000. Cursul valutar leu/euro a rămas extrem de stabil, cu o creştere de numai 7%, iar dobânzile la lei, monitorizate prin intermediul ROBOR, au scăzut de la 6% la sub 1% în 2017 şi 3% în acest moment.

Inflaţia a scăzut din 2012 până în 2017 de la 4% la sub 0%, pentru a creşte acum la aproape 4%.

Dar creşterile salariale şi explozia consumului au determinat o explozie a deficitului comercial, care va depăşi 15 miliarde de euro în acest an, mai mult decât în 2008, când a început criza.

Problema PSD-ului vine din corupţie, lipsa de infrastructură, din înrăutăţirea sănătăţii şi căderea spitalelor ca infrastructură, şi din realitatea anchilozării educaţiei, care nu face faţă timpurilor actuale şi cerinţelor de pe piaţa muncii.

Deşi puterea de cumpărare a crescut, oamenii sunt nemulţumiţi, ceea ce face ca neîncrederea în propria ţară să se menţină la cote ridicate, iar trendul de plecare din ţară să continue.

PSD-ul avea balastul Dragnea, care s-a rezolvat prin trimiterea preşedintelui partidului la închisoare, are balastul Viorica Dăncilă (vorba lui Marian Oprişan, unul dintre baronii PSD: Când cauţi pe Google Viorica Dăncilă îţi apare “proasta României”) şi are problema de corupţie, România fiind marketată voit şi nevoit ca cea mai coruptă ţară din Europa (de parcă Microsoft nu ştia ce se întâmplă mai departe când a încheiat contractele de vânzare de aplicaţii cu Claudiu Florică).

PNL a rezolvat problema propriilor baroni la alegerile euro-parlamentare prin faptul că l-a promovat public numai pe Rareş Bogdan, iar pe ceilalţi lideri, la fel de jupâni locali ca pesediştii, i-a ascuns.

Deşi are mai mulţi prieteni liberali - aici incluzându-i şi pe cei din ALDE - decât pesedişti, proprietarul restaurantului se întreabă de ce a vrut PNL să vină la guvernare acum, că nu înţelege.

Mai ales că a auzit că vor să mărească taxele. Că vor să dea 400.000 de bugetari afară, asta nu e o problemă, chiar o salută.

Aşa, pentru istorie, pe vremea PNL-ului lui Călin Popescu Tăriceanu - care a condus guvernul din 2005 până în 2008 - s-au angajat cei mai mulţi bugetari, vreo 300.000, iar de atunci aşa a rămas.

Dragoş Anastasiu, patronul Eurolines, unul dintre liderii Camerei de Comerţ Româno-Germane şi apropiat de preşedintele Iohannis, a luat problematica economică a României şi o discută din perspectiva PNL la televizor şi în conferinţe. El spune că sunt prea mulţi care cară hârtii în instituţiile bugetare, şi dacă este necesar, după o analiză realistă a bugetului şi a finanţelor publice, s-ar putea să se apeleze şi la creşteri de taxe.

Multe lume din business nu înţelege de ce PNL vrea să vină acum la guvernare, să facă ce, că nu e foarte clar, că nu oameni şi că PSD, care controlează administraţia din România de la eşalonul doi în jos, îi vor mânca de vii, aşa cum s-a întâmplat cu guvernul tehnocrat Cioloş, care nu s-a remarcat prin nimic, dar a decontat toate costurile guvernării în contul PNL la alegerile parlamentare din 2016.

Atunci, electoratul PNL, antreprenorii, corporatiştii, patronii, cei care teoretic votează cu dreapta şi nu vor vota niciodată cu PSD, au rămas acasă uitându-se la televizor, ceea ce a permis PSD-ului să câştige alegerile parlamentare cu 46%, un procent pe care nu l-au avut nici în perioada de glorie.

Teama celor care votează tradiţional cu liberalii este că la fel se va întâmpla şi acum în PNL, partid care va fi lăsat să-şi asume singur guvernarea, va plăti singur toate găurile şi bombele bugetare pe care le-a lăsat şi pe care le-a pus PSD.

Victor Ponta a dat voturile pentru căderea guvernului Dăncilă, dar nu vrea să vină la guvernare, el preferând să aştepte să se alieze cu PSD şi să preia puterea când PNL se va prăbuşi.

USR, care într-o zi este Barna, într-o altă zi este Cioloş, şi-a pierdut din putere odată ce Dragnea nu a mai fost o ţintă. USR nu vrea să intre acum la guvernare pentru a nu-şi eroda baza electorală.

Dacă PNL va veni cu majorări de taxe şi impozite, indiferent dacă vor fi la adresa companiilor, microîntreprinderilor sau angajaţilor, vor plăti scump din punct de vedere politic.

Antreprenorii, patronul de restaurant, nu vor uita acest lucru.

Nu vor vota cu PSD, dar nici nu vor mai vota cu PNL.

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF