Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe  - Suiești, din comuna Stănești, judeţul Vâlcea, se alătură numeroaselor mănăstiri din Arhiepiscopia Râmnicului care au spre închinare permanentă o copie a câte unei icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului. La inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, la Mănăstirea Suiești a fost așezată o copie a icoanei Maicii Domnului „Grabnic-Ascultătoarea” (Gorgoypikoos) de la Sfânta Mănăstire Dohiariu din  Sfântul Munte Athos.

Întru preacinstirea Născătoarei de Dumnezeu, stareți de la mănăstirile vâlcene au început slujba Privegherii în seara zilei de 1 august, iar după miezul nopții, în lumina torțelor și a lumânărilor din mâinile monahiilor și credincioșilor, a avut loc în jurul bisericii procesiunea cu icoana Maicii Domnului „Grabnic-Ascultătoarea”, care a fost adusă de Chiriarhul Râmnicului.

După procesiune, Părintele Arhiepiscop Varsanufie a săvârșit rânduiala de binecuvântare a icoanei, care a fost așezată temporar în fața altarului de vară cu hramul Sfântul Mucenic Lucian din Dobrogea, unde a fost săvârșită Sfânta Liturghie.

Semnificațiile și roadele ascultării

Ascultarea, a spus Chiriarhul Râmnicului în cuvântul de învățătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, este una dintre căile care duce la dobândirea Împărăției lui Dumnezeu. Înaltpreasfinția Sa a reliefat istoria operei de mântuire a neamului omenesc care a început cu chemarea la ascultare a protopărinților Adam și Eva, a patriarhilor, proorocilor și drepților Vechiului Testament, ascultare care a continuat cu Maica Domnului și care a culminat cu Fiul lui Dumnezeu, Care S-a întrupat și S-a jertfit pentru izbăvirea neamului omenesc din robia păcatului.

„La această ascultare suntem și noi chemați, episcopi, preoți, monahi și credincioși, să ascultăm cuvântul Evangheliei lui Dumnezeu și să-l ascultăm pe el. Această ascultare are un scop minunat, care se numește Împărăția cea veșnică sau Împărăția lui Dumnezeu. Ascultarea, în mod desăvârșit, se cere monahului, indiferent de treapta în care se află, anume arhiereu, preot sau simplu viețuitor al unei mănăstiri. Această ascultare, atunci când se face cu dragoste, rodește multă bucurie în inima celui care o face și urcă pe cel care o împlinește către locașurile cele cerești”.

Maica Domnului, a mai spus Înaltpreasfinția Sa, este ocrotitoarea întregului neam omenesc, a celor care vin și se închină cu evlavie înaintea sfintelor sale icoane.

„Maica lui Dumnezeu este numită «Porumbiță», pentru că ea a fost închipuită de porumbița pe care Noe a trimis-o în două rânduri ca să vadă dacă s-au retras apele de pe fața pământului. De asemenea, este numită «Scară către cer», simbolizată de scara din vedenia lui Iacov pe care urcau și coborau îngerii, pentru că prin ea a coborât Dumnezeu pe pământ. Ea este numită «Mielușea», pentru că ea a născut pe Mielul Hristos. Nu este numită «oaie», deși a născut, pentru că ea a născut și a rămas fecioară. Aceasta este arătată prin cele trei stele de pe veșmântul ei, două pe umeri și una pe creștet. Ne încredințează și ne arată Sfântul Ioan Damaschin că Maica Domnului a fost fecioară înainte de a naște, în timpul nașterii și după ce a născut. Maica Domnului are putere nețărmurită înaintea tronului Preasfintei Treimi. Are îndrăznire pentru că L-a ascultat pe Dumnezeu, prin arhanghelul Gavriil, pentru că L-a ținut în brațe pe Fiul lui Dumnezeu, L-a alăptat, i-a tremurat sufletul pentru El, a fost lângă El până la ultima Sa suflare de pe Cruce. Are îndrăznire înaintea lui Dumnezeu pentru că ascultă toate cererile ei și le împlinește. Maica Domnului ne acoperă cu acoperământul ei cel sfânt, ne păzește cu rugăciunile ei și ne ocrotește cu dragoste, pentru că toți suntem fii ei”.

Binecuvântare pentru Mănăstirea Suiești

Așezarea copiei icoanei Maicii Domnului „Grabnic-Ascultătoarea” în biserica Mănăstirii Suiești este o mare binecuvântare pentru obștea monahală, îndrumată de protos. Antim Motorga, dar și pentru fiecare credincios care vine și se roagă cu credință înaintea Maicii Domnului. Totodată, așezarea acestui odor duhovnicesc s-a făcut în ziua de sărbătorire a Binecredinciosului Împărat Justinian cel Mare (2 august), cel de-al doilea ocrotitor al mănăstirii.

„În această binecuvântată noapte, Mănăstirea Suiești se îmbracă din nou în haine de sărbătoare, pentru că aici a poposit și va rămâne o copie a unei icoane făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dohiariu din Sfântul Munte, o mănăstire în care monahii neîncetat se roagă și lucrează. Această icoane este una dintre cele mai iubite icoane din Sfântul Munte. Maica Domnului a făcut foarte multe minuni prin această icoană, mai ales pentru ocrotirea femeilor care nu puteau să nască.

Mănăstirea aceasta s-a construit în amintirea vrednicului de pomenire patriarh Justinian Marina, care era din aceste locuri, dar și pentru a se împlini un testament al său, care, atunci când a adus biserica de lemn în aceste locuri, a profețit că, dacă va vrea Dumnezeu, se va construi aici o biserică mai mare. Această biserică s-a construit, s-au ridicat și jumătate din corpul de chilii, iar toți cei care poposesc în această mănăstire, primesc mângâiere de la cele două odoare de mare preț, și anume de la icoana Maicii Domnului «Grabnic-Ascultătoarea» și de la moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, căruia i-a fost închinată și această biserică. Acest locaș de cult este o replică arhitecturală a Schitului Maicilor din București, la care a ținut cel mai mult patriarhul Justinian, pentru că a suferit mult din cauza autorităților regimului comunist, fiind translată din locul ei în spatele unor blocuri, iar chiliile dărâmate”, a precizat Părintele Arhiepiscop Varsanufie.

În cadrul Sfintei Liturghii, au fost înălțate rugăciuni pentru odihna sufletelor ctitorilor mănăstirii.

Din faptele minunate ale Maicii Domnului

Icoana Maicii Domnului „Grabnic-Ascultătoarea” a devenit cunoscută în secolul al XVII-lea, când un monah pe nume Nil, având ascultare la trapeza mănăstirii, obișnuia să vină spre sala de mese ținând în mână o făclie aprinsă, care scotea mult fum negru. În drumul său spre trapeză, călugărul trecea pe lângă peretele pe care era zugrăvită icoana Maicii Domnului. Într-una din zile, când a trecut pe lângă perete, monahul Nil a auzit o voce din icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, zicându-i să nu mai îndrăznească să-i mai afume cinstita icoană cu acel fum înecăcios. Călugărul a ignorat avertismentul și a continuat să meargă spre bucătărie cu torța ce scotea multă funingine. Atunci Maica Domnului l-a certat cu asprime: „Călugăr nevrednic de această numire, oare ai să mai continui mult cu obrăznicia ta, afumându-mi chipul?”. Și odată cu aceste cuvinte ale Maicii Domnului, călugărul Nil a orbit. Abia atunci a înțeles Nil că însăși Maica Domnului îi vorbise, ca una ce răbda zilnic fumul înecăcios ce ieșea din făclia lui. După această întâmplare, monahii au așezat o candelă în fața Sfintei Icoane și un vas în care se ardea tămâie, astfel încât Maica Domnului să fie cinstită. Orb fiind, monahul Nil își petrecea tot timpul înaintea icoanei, rugându-se Preasfintei Născătoare de Dumnezeu să-l ierte și să-l vindece. După îndelungă pocăință înaintea icoanei Maicii Domnului, călugărul Nil a auzit din nou vocea cea minunată, zicându-i: „Nil, am primit pocăința ta și Bunul Dumnezeu te-a iertat, dăruindu-ți iarăși vederea. Spune, deci, fraților că eu sunt îngrijitoarea și ocrotitoarea mănăstirii. Toți cei care vor avea nevoie de ajutor să alerge către mine și nu-i voi trece cu vederea. Drept aceea, să se numească această icoană a mea «Grabnic Ascultătoare»”. După aceste cuvinte ale Maicii Domnului, Nil și-a recăpătat vederea, mulțumindu-i și slăvind-o pe Preacurata Stăpână.