Viorica Dăncilă a prezentat, la Palatul Victoria, bilanţul la şase luni de guvernare. Potrivit premierului României, economia țării duduie. Salariile au crescut, pensiile s-au mărit, iar străinii investesc tot mai mult. Doar împliniri mărețe și recorduri absolute în toate domeniile. Din păcate, sunt multe nerealizări care, în mod deliberat, au fost omise. La capitolul venituri bugetare, premierul se laudă cu o creștere de 12,6% față de perioada similară a anului trecut. Adică 132 miliarde lei față de 117 miliarde lei. Numai că bugetul de stat este construit pe venituri de 287 miliarde lei. Cu alte cuvinte, Guvernul trebuia să colecteze pe primele șase luni 143 miliarde lei. Pentru a recupera nerealizatul primului semestru, ANAF ar trebui să colecteze în a doua parte a anului 155 miliarde lei. Misiune imposibilă pentru o instituție anacronică și ineficientă, mai ales în ceea ce privește colectările din TVA, unde se înregistrează în fiecare an o evaziune fiscală de 9 miliarde euro!

Deficitul la șase luni este dublu în 2018 față de anul trecut, 15 miliarde lei (1,61% din PIB) față de 6,2 miliarde lei (0,73% din PIB). Deși creșterea economică este mai mică decât cea prognozată, cu consecința nerealizării veniturilor bugetate, Guvernul majorează în continuare cheltuielile de personal și de asistență socială. Majorarea punctului de pensii cu 10%, de la 1.000 lei la 1.100 lei, și a pensiei minime cu 23%, de la 520 lei la 640 lei, va însemna un plus de 3 miliarde lei la cheltuieli, în condițiile în care cheltuielile angajate pentru acest an au ajuns la o valoare record de 314 miliarde lei, cu 36 miliarde lei mai mari decât anul trecut.

Cu o creștere a PIB-ului în 2018 de 4%, față de 5,5%, pe cât s-a construit bugetul de stat, coroborat și cu ineficiența ANAF, este evident că veniturile bugetare estimate nu se vor realiza. Consecința, mărirea ecartului dintre venituri și cheltuieli, depășirea țintei de 3% a deficitului bugetar și o acțiune de infringement din partea Comisiei Uniunii Europene. Chiar și anul trecut, când România a consemnat o creștere economică de 7%, statul a colectat 251 miliarde lei, cu 3 miliarde lei mai puțin decât își propusese prin legea bugetului.

Investițiile sacrificate

Pentru a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB, și Guvernul Dăncilă, ca și precedentele, va sacrifica bugetul pentru investiții. În mod solemn, premierul și ministrul de Finanțe s-au angajat să aloce 38,5 miliarde lei, adică 4,2% din PIB, pentru investiții. La ora bilanțului, premierul declara că investițiile la șase luni sunt cu 50% mai mari decât în primul semestru al anului trecut, adică 9 miliarde lei față de 6 miliarde lei. Dacă pe întreg anul am angajat cheltuieli de capital de aproape 40 miliarde lei, la șase luni valoarea sumelor cheltuite pe investiții ar trebui să fie de 20 miliarde, nu de 9. Și în 2017, au fost sacrificate investițiile publice în favoarea creșterilor salariale și a pensiilor.

Crește costul finanțării statului

Îngrijorează un alt indicator economic trecut sub tăcere. Datoria externă a României a ajuns, la 31 iunie, la un nivel de 95,5 miliarde euro, cu 1,5 miliarde euro mai mare față de anul trecut. Chiar dacă datoria publică a României reprezintă doar 35% din PIB, față de o medie la nivelul UE de 82%, costul finanțării acestei datorii este din ce în ce mai mare. Premierul s-a lăudat cu creșterea de 12% a veniturilor bugetare, din păcate prea mică pentru a acoperi cheltuielile care, pe primele șase luni, au crescut cu 19% față de anul trecut. Cheltuielile cu dobânzile au avut o pondere de 21%, iar cele legate de personal, un impact de 24%. În 2017 și 2018, bugetele pentru cheltuieli de personal și de asistență socială au fost majorate cu 10 miliarde euro, echivalentul a 30 de spitale regionale ultramoderne sau șase autostrăzi Pitești – Sibiu, ori Comarnic – Brașov. Randamentul la titlurile de stat aproape s-a dublat de la începutul anului, de la o dobândă de 3% la 4,9% în prezent, cu un potențial de creștere spre 5,5% până la sfârșitul anului. Și de pe piețele internaționale, România se va împrumuta mai greu și mai scump. Ca urmare a deciziei FED de majorare a dobânzii de referință la 2%, costul creditării de pe piețele internaționale va fi mai mare. Scumpirea finanțării va obliga Guvernul să consume din rezervele în valută de la BNR, atât pentru a face față serviciului datoriei externe, cât și pentru a acoperi deficitul de finanțare intern. Pentru prima dată din 2009, soldul operațional cumulat este negativ, punând finanțele țării într-o situație de deficit operațional. Pe fondul încetinirii creșterii economice, al scumpirii creditării, al majorării nesustenabile a cheltuielilor de asistență socială și de personal, și din perspectiva unei iminente crize economice la nivel global, România se va afla într-o situație de vulnerabilitate extremă. Guvernul trebuie să înțeleagă, măcar în al 12-lea ceas, că are obligația de a-și restructura cheltuielile, de a genera excedente, și nu deficite bugetare. Ori lucrul acesta se poate face doar printr-o reformă radicală a administrației publice centrale și locale, a sistemului public de sănătate și de învățământ, marile găuri negre ale bugetului de stat.

Doar 0,8% absorție fonduri structurale

Per total, la capitolul absorbție fonduri europene, am crescut de la 16% (la 31 decembrie 2017) la 19% (la 31 iunie 2018). Cu doar un punct procentual sub media europeană, spune premierul Dăncilă. Dar în ceea ce privește fondurile structurale și de coeziune, performanța Guvernului lasă mult de dorit. În primele șase luni, am adus în țară doar 188 milioane euro. Adică 0,8% din suma totală alocată României pe exercițiul financiar 2014 – 2020. Din cele 22,5 miliarde euro rezervate României, în patru ani și jumătate, am tras doar 2,8 miliarde euro, adică 12,5%. Este un grad de absorbție mai prost decât cel înregistrat de țara noastră în primii patru ani și jumătate ai primului exercițiu financiar, 2007-2014. Birocrația excesivă, lipsa de cultură economică și financiară a potențialilor beneficiari și lipsa cofinanțării sunt cauzele gradului mic de absorbție a fondurilor structurale. In egală măsură și guvernele României din perioada 2014 – 2017 sunt vinovate de acest lucru. De abia în octombrie 2017, la mijlocul exercițiului financiar comunitar, am reușit să autorizăm autoritățile de management.

Investitorii străini ocolesc România

România a cunoscut o creștere spectaculoasă a economiei în ultimii patru ani, o medie dublă față de UE. Cu toate aceste evoluții pozitive, capitalul străin nu s-a înghesuit să finanțeze economia țării. Chiar dacă premierul Dăncilă constată o creștere de 65% a ISD în T1 2018 față de T1 2017, până la 2,2 miliarde euro, suntem departe de nivelul acestui indicator atins în primii ani de după aderare, 7,2 miliarde euro în 2007 și 9,5 miliarde euro în 2008. Investitorii străini reclamă stabilitate socială și politică, precum și predictibilitate fiscală. Țopăiala fiscală a Guvernului din ultimii doi ani, tensiunile sociale, încercarea unora de a schimba prin forță ordinea constituțională, Guvernul și majoritatea parlamentară, rezultată în urma alegerilor legislative din decembrie 2016, îi vor face pe administratorii marilor fonduri globale să ocolească România.

Lipsa de coerență, viziune și asumare în actul de guvernare se vede cu prisosință în rezultatele primelor șase luni. Avem nevoie de politici și proiecte de țară, de strategii de dezvoltare sectorială, avem nevoie de o reformă serioasă și profundă a statului, a instituțiilor statului și a marilor sisteme publice. În egală măsură, avem nevoie și de dialog, conlucrare și respect instituțional.

Remus Borza, deputat independent