Printre stejarii seculari celebri din judeţul Vâlcea se numără şi cei din curtea Mănăstirii Dintr-un Lemn. Legenda spune că dintr-un astfel de stejar secular a fost construită Biserica Dintr-un Lemn şi că în scorbura unui alt stejar secular a fost găsită imensa icoană a mănăstirii, pictată pe ambele părţi.
Silvicultorii vâlceni au găsit o serie de soluţii ca să protejeze stejarii seculari. Directorul Direcţiei Silvice Vâlcea, din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, Gheorghe Mihăilescu a dat o circulară internă subordonaţilor care nu mai au voie să taie stejarii seculari: „trebuie lăsaţi să moară în picioare”.
De ceva timp se poartă discuţii cu preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Vâlcea, vicepreşedinte UAP la nivel naţional, Gheorghe Dican, pentru a se găsi o soluţie prin care să se conserve mare parte dintre stejarii seculari care, în Vâlcea, ating şi vârste de 500 de ani. Se doreşte protejarea acestora printr-o formă de artă cu ajutorul societăţii civile.
Totul a pornit de la nişte poze făcute de preşedintele UAP Vâlcea unor arbori seculari. Le-a postat pe Facebook şi şi-a exprimat dorinţa de a-i menţine cât mai mult timp posibil în viaţă, iar ideea a prins imediat şi la şeful Direcţiei Silvice Vâlcea care s-a arătat interesat de iniţiativă şi de un posibil parteneriat.
„Un proiect frumos în cinstea Centenarului Marii Unirii, dar şi a naturii seculare pe care judeţul Vâlcea o păstrează!”, a spus vicepreşedintele UAP România, Gheorghe Dican.
„Ne-am întâlnit. Mi-a explicat că ar fi interesat ca aceşti arbori seculari să fie imortalizaţi de copii prin pictură şi ne-am gândit că astfel putem găsi soluţii prin care să-i conservăm, să-i protejăm. Mi-aş dori ca domnul Dican să fie un fel de avanpost. Pentru că domnia sa nu poate fi catalogat că ar avea un alt interes în această chestiune în afara celui artistic”, ne-a explicat directorul Mihăilescu.
Practic, Direcţia Silvică împreună cu Uniunii Artiştilor Plastici din Vâlcea vor să identifice, în vederea cartografierii, protejării şi utilizării în opere, de către artiştii profesionişti sau amatori, a „arborilor seculari din judeţul Vâlcea”!
Ideea ar fi ca stejarii seculari să fie identificaţi, să fie convinşi proprietarii să nu-i mai taie, iar apoi să fie puşi în valoare prin poze şi picturi. „Prima ţintă este păstrarea lor, apoi să-i valorificăm artistic, să-i imortalizăm astfel pentru posteritate, să aibă plăcuţe de identificare, să putem face şi o hartă a lor prin GPS”, ne-a explicat Gheorghe Mihăilescu ce soluţii s-au găsit până acum pentru conservarea stejarilor seculari.
Pe de altă parte, directorul de la Romsilva este conştient că atunci: „Când pui restricţii trebuie să vii cu compensaţii, atfel nimeni nu va respecta ceea ce impui”. Şi a găsit o soluţie şi în acest sens: în locul fiecărui stejar salvat să fie donaţi prin intermediul unei organizaţii neguvernamentale doi - trei puieţi de stejar: „Sunt dispus, dar trebuie să găsim o formulă de parteneriat, să dau în schimbul protejării stejarilor seculari, prin intermediul unui ONG, puieţi de stejar.”
„Vreau să facem un proiect, dar trebuie să găsim sursa de finanţare externă, şi timpul, şi colaboratorii, ca să putem să apelăm la un institut de cercetare care să vină să identifice vârsta tuturor stejarilor seculari identificaţi. Noi, ca instituţie, nu putem accesa fonduri europene. Ne-am dori ca un ONG, spre exemplu, să vină cu un astfel de proiect, iar noi să-i ajutăm, să identificăm unde există stejari, cui aparţin, iar ei să conştientizeze şi să convingă publicul, să pună plăcuţe. Au mai multă putere de convingere, fiind ONG, decât noi ca instituţie publică. Vor fi voci care vor susţine că, de fapt, nu urmărim altceva decât să-i vindem pe cei din ograda noastră. Şi atunci vrem să eliminăm din start această problemă. De aceea l-am şi rugat pe domnul Gheorghe Dican, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Vâlcea, să găsească o soluţie. Dumnealui s-a arătat interesat de un proiect prin care să-i implice şi pe copii.”
„Am rugat colegii să nu-i mai marcheze, când oamenii îi cheamă, pe motiv că sunt arbori bătrâni. Am dat o normă internă în acest sens. Adică vreau să-i fac pe oameni să înţeleagă că e mai bine să nu-i mai taie, să aibă grijă de ei, să-i protejeze”, spune directorul Mihăilescu conştient că nu poate obliga pe nimeni să-l urmeze cu forţa în această acţiune, cu atât mai mult cu cât nici nu sunt declaraţi monumente ale naturii „şi nici n-am putea să-i declarăm pe toţi, că sunt mulţi şi nu te-ar ajuta nimeni să faci un astfel de pas”.
Aşa că una dintre soluţiile de protejare a stejarilor seculari este de educare şi de conştientizare a oamenilor. „Cei mai mulţi sunt de acord să-i păstreze, mai există şi încăpăţânaţi, dar ca normă internă am precizat ca toţi stejarii mai mari de 200 de ani să nu mai fie marcaţi şi să-i convingem şi pe vâlceni să accepte această idee.”
Una dintre cele mai active asociaţii pe mediu din Vâlcea, Kogayon s-a arătat interesată de iniţiativă de la primele discuţii în mediul online: „O foarte bună iniţiativă a Direcţiei Silvice Vâlcea. Am început şi noi (Asociatia Kogayon) o acţiune de identificare a bunicilor pădurii - cei mai bătrâni arbori din Parcul Naţional Buila - Vânturariţa şi din regiune, cu rezultatele prin care putem sprijini demersul pornit. Am adunat într-o primă fază, în 2014, o bază de date cu 249 arbori seculari reprezentând 15 specii: fag, stejar, paltin de munte, molid, brad, tisă, carpen, cireş sălbatic, frasin, măr sălbatic, tei, salcie, plop, nuc, castan comestibil, pe care i-am localizat pe hartă, măsurat şi fotografiat. Unora le-am aflam şi poveştile.”, a mărturisit Florin Stoican de la Kogayon.
Mai mult, asociaţia s-a arătat interesată şi de un protocol: „Am dori să semnăm protocoale de protecţie cu proprietarii şi administratorii terenurilor pe care se află, prin care să-i protejăm şi să-i promovăm ca pe valori ale patrimoniului natural local”, au mai spus ong-iştii.
Şi silvicultorii s-au pus pe treabă. S-au identificat câţiva arbori seculari chiar în curtea Ocolului Silvic de la Băbeni: la Şirineasa, la Modoia. Cei mai mulţi însă sunt izolaţi, prin grădinile oamenilor, prin păşunile lor, pe islazuri. În mare parte, oamenii nu au habar de comoara care zace în ograda lor sau dacă ştiu nu-i dau importanţă.
„Noi am declanşat inventarierea, prin oamenii noştri de teren. Scopul nostru este de a identifica mare parte dintre ei şi sperăm ca până la finele acestui an să fie gata o primă etapă. Suntem conştienţi că nu-i putem identifica pe toţi. Adică e un proiect care, în fapt, se întinde pe o lungă perioadă. Dar, în mare, se pot identifica în acest an. I-am rugat pe oameni să-i poziţionăm prin coordonate GPS şi să ştim clar cine este proprietarul. Proprietatea trebuie respectată, dar ideea de protecţie şi conservare a unor lucruri durabile ar fi interesantă”, a mai spus Mihăilescu.
Iniţiativa de la Vâlcea, lansată iniţial pe net, a avut imediat răsunet, mai ales după ce preşedintele UAP a făcut următorul apel: „Pentru a putea face acest lucru cât mai bine avem nevoie de informaţii... Aşa că-i rugăm pe toţi cei care ştiu despre existenţa acestor „bunici, străbunici” necuvântători să ne sesizeze în legătură cu locul unde se află”.
Iar apelul a primit imediat răspunsuri: „Stejarul de la Puturoasa. Este ca un coş de fum uriaş. La bază are o deschidere ca o poartă, prin care poţi pătrunde în picioare în interiorul lui. Se spune că bătrânul paznic de vânătoare din zonă îşi păstra vara carnea afumată. Cu greu l-am salvat de la tăiere, deorece fusese marcat. Am confecţionat o plăcuţă pe care am scris ”Monument al naturii”, a povestit cineva.
Alţii au venit şi cu idei: „Odată cu identificarea ar fi oportun să fie "culeasă" şi povestea locală a fiecărui arbore. Aceste poveşti vor putea constitui baza individualizării fiecărui exemplar deosebit”. Internauţii au
menţionat despre „stejarul lui Tudor”, de la Măciuca, dar şi despre stejarul din faţa Primăriei Ghioroiu, la baza căruia se află un monument al eroilor, apărut cu mult după stejar.
Directorul Romsilva susţine că nu mai cunoaşte nici o iniţiativă asemănătoare declanşată în România până acum.
Care-i solutia descoperita? / Declararea ca 'monument al naturii'? / Nu exista deja legislatie pentru asta?