Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost achitat de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă. Instanța a decis și schimbarea încadrării juridice din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în cea de mărturie mincinoasă. Hotărârea magistraţilor ÎCCJ vine în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, de la începutul lunii mai, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu-Tăriceanu. Decizia instanţei supreme nu este însă definitivă, putând fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.
Ieșire de sub influența “binomului”
Decizia judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul lui Călin Popescu-Tăriceanu reprezintă un act de normalitate, o veritabilă declarație de independență și emancipare a Înaltei Curți de sub această influență nefastă a binomului în ceea ce privește credibilitatea, justețea și echitatea actului de justiție. Achitarea președintelui Senatului încheie sau continuă un lung și neverosimil șir de achitări pronunțate de instanțele de judecată de la începutul anului. În urmă cu câteva zile, a fost achitat și fostul șef al Poliției Rutiere, comisarul șef Lucian Diniţă, într-un dosar în care a fost acuzat că a primit mită un miel, doi curcani şi cinci păstrăvi. Acest dosar ne aduce aminte de celebrul dosar “Caltaboșul”, instrumentat de DNA în 2007, în care ministrul de atunci al Finanțelor, Decebal Traian Mariş, era acuzat că a primit mită de la un om de afaceri prin intermediul fostului ministru al Agriculturii, Ioan Avram Mureșan, doi caltaboși și o sticlă cu pălincă. Ar fi de râs, dar în realitate e de plâns.
DNA ar trebui să se concentreze pe marile dosare de corupție, fie că vorbim de Microsoft, de AEDS, de contractele de achiziții și lucrări publice, și nu de găinării, precum doi păstrăvi, un caltaboș, 50 de lei lui nașu’, 200 de lei lui doctoru’ sau 100 de lei lui profesoru’. Spectaculoase sunt ultimele achitări pronunțate de ÎCCJ și care aruncă o umbră de îndoială în ceea ce privește legalitatea colaborării SRI – DNA, legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală și însăși a eficienței DNA în combaterea fenomenului corupției. Achitarea lui Tăriceanu vine după achitarea fostului prim-ministru al României, Victor Ponta, a fostului ministru al Transporturilor, Dan Șova, sau a președintelui principalului partid de opoziție, Ludovic Orban. Dar nu trebuie să uităm nici achitările date de instanța supremă, în ultimele luni, în dosarele ce-i vizau pe judecătorii Înaltei Curți, Iuliana Pușoiu, Corina Corbu, Gabriela Bîrsan, președinta secției de contencios a Înaltei Curți, Anton Pandrea, președintele secției penale a Înaltei Curți sau a judecătorului Curții Constituționale, Toni Greblă, trimis în judecată pentru o mită, constând, printre altele, în niște fuste pentru nevastă și 80 de struți. Și fostul ministru al Justiției din Guvernul Tăriceanu, Tudor Chiuariu, a fost achitat recent pentru fapte de corupție.
E nevoie de o analiză serioasă a activității DNA, pentru ca, în urma acestei evaluări, să se identifice și să se ia acele măsuri care să conducă la recredibilizarea și relegitimarea instituției. Susțin DNA și DIICOT în demersul lor de a combate corupția, crima organizată, evaziunea fiscală și contrabanda. Dar activitatea acestor două structuri de elită din cadrul Parchetului General trebuie să se desfășoare într-o deplină legalitate în ceea ce privește instrumentarea cauzelor și administrarea probelor, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
