Am vorbit în cadrul emisiunii Borza Analytica despre isteria creșterii ROBOR-ului. Consider că este foarte multă isterie indusă pe acest subiect care e prezentat ca un breaking news apocaliptic de o parte a mediei. Indicele ROBOR era mult mai mare în 2012, dar nimeni nu a intrat în panică.
În ultimele două săptămâni e breaking news despre cum crește ROBOR-ul. Unele posturi TV și site-uri încearcă o abordare fatalistă pe acest subiect. Fiecare emisiune începe cu ROBOR-ul. Potop, prăpăd, ce au făcut populiștii de la PSD cu Dragnea și Dăncilă în functe. ROBOR-ul a atins cote alarmante de 2,45% la trei luni și 2,57% la șase luni.
Nu e nicio calamitate. De ce nu ne uităm puțin în urmă? În ianuarie 2009, ROBOR era 15% iar în primăvara lui 2012 era 5,9%. De dragul statisticii, pe 20 octombrie 2008, ROBOR la trei luni era 50% și la șase luni era 51%!. Nu a murit nimeni atunci și cu atât mai puțin nu o să moară nici azi la un ROBOR de 2,5%.
Creșterea ROBOR, efecte pozitive
Să fim rezonabili, nu e un capăt de țară sau o catastrofă un ROBOR de 2,5%. Sunt și efecte pozitive. Creșterea ROBOR antrenează după sine și creșterea costului finanțării. Ori scumpirea creditelor va mai tăia din elanul împrumuturilor. Odată ce creditarea va cunoaște o diminuare, implicit va scădea și consumul cu consecința scăderii importurilor.
Scăzând importurile se va diminua și deficitul de cont curent care anul trecut a ajuns la 12,5 miliarde de euro, record istoric al ultimilor 30 de ani. Economia, preponderent, în ultimii 2-3 ani a crescut pe consum. Să mai crească și pe investiții. Creșterea ROBOR este o consecință directă a politicii guvernului de a majora salariile din sectorul bugetar. Creșterea veniturilor populației a dezvoltat și apetitul acesteia spre consum. Doar că economia românească nu poate să satisfacă nevoile din ce în ce mai mari ale populației. Atunci apelăm masiv la importuri. Toată această creștere de venituri, din ultimii trei ani de zile, nu a făcut altceva decât să finanțeze locuri de muncă în alte state.
Creșterea veniturilor populației a mai stimulat un fenomen, și anume inflația care a depășit pragul de 5%. O parte din vină pentru creșterea inflației o are și BNR. Trebuia să majoreze dobânda cheie de politică monetară. Ori la ședința Consiliului de Administrație de la începutul lunii aprilie, a menținut dobânda de referință la 2,25% în loc să o fi crescut la 2,50%. Pentru a combate eficient o inflație de 5%, dobânda cheie de politică monetară ar trebui să fie de minim 3%.
Remus Borza, deputat independent