Casa pierdută de soţii Klaus şi Carmen Iohannis. Riscă să intre în închisoare soţia preşedintelui României, după ce o instanţă a stabilit definitiv că imobilul fusese dobândit prin folosirea de acte false?
Curtea de Apel Braşov a menţinut, joi, o decizie dată anul trecut de Tribunalul Braşov, care anula un contract de vânzare-cumpărare încheiat între Klaus Iohannis, soţia acestuia, Carmen Iohannis, Georgeta Lăzurca (mama lui Carmen și soacra lui Klaus Iohannis) şi falșii moştenitori ai unui imobil din centrul municipiului Sibiu (strada Nicolae Bălcescu). Potrivit avocatului Kristian Winzer, organele de urmărire penală se pot sesiza din oficiu sau pot fi sesizate prin plângere penală sau denunț cu privire la infracțiunile care ar fi putut fi comise de Prima Doamnă Carmen Iohannis, scrie cetateanul.net.
În 2014, instanța a decis anularea contractului de vânzare-cumpărare semnat între Carmen și Klaus Iohannis și falsul moștenitor Ioan Baștea pe 1 iunie 1999, la un notar „penal” din Sibiu. Anterior în 2005, tot Tribunalul Brașov a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor emis pe numele soției și soacrei primarului Sibiului, dar și al lui Nicolae Baștea (nepotul falsului moștenitor, Ioan Baștea). Judecătorii au stabilit că statul este proprietarul de drept al imobilelor, deoarece adevărații proprietari muriseră fără a avea moștenitori.
Folosind aceste acte, familia Iohannis a obținut aproape 300.000 de dolari numai din chiria încasată de la Raffeisen Bank, pentru parterul imobilului de pe strada Bălcescu, cel al cărui contract a fost anulat în 2014.
Deoarece constatarea unui fals în înscrisuri poate atrage răspunderea penală a celor care s-au folosit de ele, în speță Carmen Iohannis Georgeta Lăzurca (soția și soacra președintelui României), publicaţia citată i-a solicitat o opinie juridică lui Kristian Winzer, avocat la Baroul București. Redăm mai jos opinia juridică a acestuia:
”Constatarea de catre instanța de judecată civilă a caracterului fals al unor înscrisuri care au stat la baza obținerii și recunoașterii dreptului de proprietate al familiei Iohannis asupra unor bunuri imobile, cu anularea imediată a înscrisurilor în cauză, naște mai multe discuții în sensul legii penale. Apar astfel două întrebări, legitime din punctul meu de vedere: care a fost participația acestor persoane la falsificarea încrisurilor în cauză? respectiv au folosit aceste persoane înscrisurile astfel falsificate, cunoscând natura lor alterată, în vederea producerii de consecințe juridice?
Este astfel important de clarificat dacă, direct interesată în obținerea dreptului de proprietate asupra imobilelor în cauză, dna Iohannis (posibil chiar împreună cu soțul său) a efectuat anumite acte și fapte materiale care să se circumscrie sferei infracționale a unor fapte penale. Astfel, dacă a determinat, cu intenție, alte persoane să săvârșească infracțiunile de fals în înscrisuri, domnia sa poate avea calitate de instigator la săvârșirea acelor infracțiuni. Dacă a înlesnit sau ajutat, cu intenție, în orice fel, la falsificarea înscrisurilor în cauză, calitatea ar fi de complice. Iar dacă domnia sa a săvârșit, nemijlocit, infracțiunile în cauză, poate fi cercetată în calitate de autor. Este important de avut în vedere faptul că, din punct de vedere al pedepsei penale posibil aplicabile, nu există nicio diferență: ar primi din partea instanței de judecată aceeași pedeapsă, ținându-se cont, evident, de toate circumstanțele agravante și atenuante care pot contribui la indivualizarea pedepsei.
În situația în care nu ar avea o participație la săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri, dar ar fi folosit înscrisurile falsificate, cunoscând natura lor falsă, pentru obținerea dreptului de proprietate și ulterior pentru efectuarea unor acte de dispoziție în legătură cu bunurile imobile, de exemplu le-ar fi închiriat unor terțe persoane, obținând astfel însemnate beneficii ilicite, doamna Iohannis (posibil chiar împreună cu soțul său), ar putea fi cercetată penal și posibil condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
Dacă vor fi sesizate în legătură cu săvârșirea acestor posibile fapte penale, organele de urmărire penală vor putea efectua acte specifice care să confirme sau să infirme, dincolo de orice îndoială rezonabilă, posibila iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, în scopul direct și imediat al obținerii unor foloase necuvenite, prin falsificarea scrierii și subscrierii acelor înscrisuri și folosirea lor ulterioară.
Organele de urmărire penală se pot sesiza din oficiu sau pot fi sesizate prin plângere penală sau denunț, acesta din urmă putând fi formulat de către orice persoană fizică sau juridică care ar avea cunoștință despre săvârșirea acestor infracțiuni”, a trasmis Kristian Winzer pentru site-ul de ştiri.
După cum se știe Klaus Werner Iohannis are imunitate penală pe perioada exercitării mandatului de președinte al României. De menționat totuși că judecătorii Tribunalului Brașov au respins, în 2014, apărările lui Klaus Iohannis, inclusiv aceea prin care acesta a pretins că a fost cumpărător „de bună credință” al jumătății casei de pe Bălcescu.
Argumentul „bunei credințe” a primarului Iohannis a fost respins de judecători, deoarece soția lui Klaus s-a pretins moștenitoarea lui Baștea Nicolae, cu ajutorul unor înscrisuri false,„executate” la Primăria Porumbacu de Jos, localitatea de baștină a falșilor moștenitori.„Cauza ilicită izvorâtă din fraudarea legii ce a invalidat certificatul de moștenitor se extinde și asupra contractului de vânzare-cumpărare subsecvent, (…) pârâtul Klaus Werner Iohannis nefiind apărat de prezumția de bună credință, față de amploarea operațiunii ilicite rezultată din hotărârile judecătorești definitive pronunțate”, au consemnat judecătorii. (psnews.ro)
