Grecia este mai aproape ca niciodată de intrarea în incapacitate de plată şi de ieşirea din zona euro. Ce înseamnă aceasta pentru români

Criza grecească a adus Uniunea Europeană pe un teren total necunoscut, iar Grecia mai aproape ca niciodată de expulzarea din zona euro, şi de aceea posibilitatea apariţiei şi consecinţele deja celebrului „Grexit“ nu pot fi ignorate.

Băncile greceşti sunt printre actorii care au suferit cel mai mult în tragedia greacă, iar defaultul ţării lor sau ieşirea Greciei din zona euro la va scoate cel mai probabil din joc pentru o lungă perioadă de timp.

Băncile greceşti au o cotă pe piaţa din România de 13%. România a exportat de 738 milioane de euro în Grecia anul trecut, iar soldul investiţiilor directe venite în România din Grecia era la sfârşitul anului 2013 de 1,9 miliarde euro.

Defaultul şi Grexitul vor influenţa cu siguranţă negativ puterea financiară a companiilor greceşti şi puterea de cumpărare a grecilor.

Pe de altă parte, devalorizarea care ar urma revenirii la drahmă ar face materia primă din Grecia mai ieftină pentru producătorii români.

Ce se întâmplă în Grecia îi intersesează în aceeaşi măsură pe jucătorii de pe piaţa valutară, pe cei care au credite în franci elveţieni sau în euro şi chiar şi pe turiştii români care şi-au făcut planuri de vacanţă în Grecia.

Zece întrebări şi răspunsuri despre Grecia

1. Va intra Grecia în default?

Analiştii băncii franceze de investiţii BNP Paribas cred că Grecia „se uită prin ţeava armei prin care va veni defaultul”. Dincolo de expresiile „frumoase”, economiştii care au participat la un sondaj de opinie realizat de Reuters cred că probabilitatea ca Grecia să intre în incapacitate de plată este de 50%.

Grecia a amânat pentru sfârşitul lunii mai multe plăţi către FMI şi de aceea pe 30 iu­nie, ziua expirării programului de bailout internaţional, Atena va avea de rambursat Fondului 1,5 miliarde euro. Dacă Atena nu plăteşte banii, instituţia internaţională va emite o serie de avertismente şi în cele din urmă, după doi ani, Grecia va fi dată afară din FMI. Marea întrebare este dacă BCE va tăia linia de finanţare prin care ţine în viaţă băncile greceşti. Decizia BCE se va baza în mare parte pe modul în care companiile de rating vor defini sau nu ca default eşecul Greciei de a-şi onora datoriile către FMI, creditor preferenţial care nu deţine obligaţiuni tranzacţionabile emise de Atena. De aceea s-ar putea ca BCE să nu sisteze imediat finanţarea băncilor.

2. ­Va conduce defaultul la ieşirea Greciei din zona euro?

Economiştii chestionaţi de Reuters spun că sunt una din trei şanse ca Grecia să iasă din zona euro. Nu există un mecanism care să acopere ieşirea unei ţări din zona euro şi de aceea orice scenariu de Grexit nu poate fi decât speculaţie.

Dacă guvernul grec nu-şi mai plăteşte datoriile, iar BCE taie finanţarea băncilor greceşti, sistemul bancar se va prăbuşi, iar Atena, lipsită de lichiditate, riscă un „default forţat“, dezordonat. Singura soluţie de revenire ar fi readoptarea unei monede naţionale, care va fi urmată de criză bancară, devalorizare instantanee (bună pentru exporturi) şi inflaţie puternică. Grecia ar ajunge un paria pe pieţele internaţionale câţiva ani. Ar urma apoi revirimentul.

Un scenariu acum la modă în rândul analiştilor este ca Grecia să intre într-un default ordonat şi coordonat cu creditorii internaţionali care să-i permită să rămână în zona euro. În acest caz, este foarte probabil să fie introduse restricţii ale mişcărilor de capital pentru a-i împiedica pe greci să-şi scoată banii din ţară.

O altă idee la modă este că dacă guvernul elen rămâne fără lichidităţi, poate introduce o monedă în paralel cu euro, poate cecuri de tipul „I Owe You”, cu care să plătească salariaţii din sectorul public şi furnizorii.

3. Va duce Grexitul la destrămarea zonei euro şi va aduce o nouă criză în Europa?

Ideea cu cea mai mare răspândire, cel puţin în afara Greciei, este că Grexitul va zgudui zona euro, dar nu o va sparge. Investitorii privaţi şi băncile nu mai au expuneri mari la datoriile guvernului grec, ceea ce înseamnă pierderi suportabile dacă Grecia intră în default. Cea mai mare parte a datoriei elene este deţinută de băncile greceşti şi de instituţii oficiale.

Optimiştii spun că, spre deosebire de crizele anterioare, băncile europene au fundaţii mai solide, lucru arătat de testele de stres efectuate anul trecut şi de eforturile de întărire a capitalului. În plus, BCE a pus deja în mişcare un program anticriză, unul prin care efectuează achiziţii masive de obligaţiuni suverane pentru a ţine jos costurile de finanţare şi pentru a stimula creşterea economică în zona euro. Problema este că după fiecare rundă amterioară de teste de stres bancar în sistem au apărut probleme neprevăzute. BCE are o expunere de 110 miliarde euro la băncile greceşti şi 20 de milliarde de euro cheltuite pe obligaţiuni suverane greceşti. BCE poate pur şi simplu „printa” bani pentru a se recapitaliza, dar acest lucru nu este văzut cu ochi buni de Germania. Ieşirea Greciei din zona euro va determina economiile puternice din zona euro să strângă rândurile în jurul celor mai slabe, Spania, Portugalia şi Italia, pentru a le proteja de şoc. Este foarte probabil ca Grexitul să întărească zona euro.

4. Le va fi grecilor mai bine după Grexit?

Pentru că Grecia ar fi prima ţară care părăseşte zona euro, scenariile analiştilor oscilează de la „catastrofă” la „singura opţiune” şi la „va fi mai bine cu o nouă monedă”.

Opinia unanimă este însă că, pe termen scurt, Grexitul va avea efecte greu de suportat pentru populaţie. Neplata salariilor şi pensiilor de către guvern, hiperinflaţia şi creşterea şomajului din cauza ameninţării cu intrarea în faliment a companiilor cu datorii în euro sunt doar câteva componente ale tabloului sumbru post-Grexit.

Falimentul sectorului bancar pare iminent. Fără sprijinul BCE şi cu o devalorizare a noii monede, poate chiar cu 80% faţă de euro, imediat de la intrarea în circulaţie, oamenii îşi vor retrage masiv banii din bănci.

Noile chinuri ar veni după câţiva ani de austeritate. Toate acestea ar putea culmina cu proteste violente de stradă, însă niciun analist nu se încumetă să facă o previziune legată de perioada în care grecii vor putea suporta un astfel de regim îaninte să iasă în stradă.

Totuşi, analiştii cred că dacă grecii reuşesc să treacă peste perioada de ajustare la noua monedă, Grecia poate chiar să-şi revină datorită turismului şi a exporturilor. Luiza Chiroiu

5. Dacă Grecia intră în default sau iese din zona euro când eu vizitez această ţară, voi mai putea scoate bani de la bancomat?

Chiar dacă intrarea Greciei în default ar afecta sistemul bancar elen, iar autorităţile de reglementare ar decide să limiteze retragerile din depozite, reţeaua de bancomate ar trebui să rămână funcţională, ceea ce ar permite retrageri de numerar cu un card emis de băncile româneşti la un ATM din Grecia. Marea problemă este dacă sistemul bancar grecesc va mai avea lichidităţi, iar ATM-urile vor mai avea bani. Liviu Popescu

6. Ce înseamnă criza grecească pentru producătorii români care exportă în Grecia?

Reajustarea economiei greceşti după un eventual Grexit forţat va fi atât de violentă (incertitudini, inflaţie, salarii mici şi taxe mari) încât consumul intern din Grecia se va reduce drastic. Aceasta înseamnă o cerere mai mică pentru bunuri şi servicii străine şi veşti rele pentru exportatorii din România. De altfel, orice reajustare va afecta consumul.

„Pentru companiile cu relaţii de afaceri de dimensiuni substanţiale cu entităţi din Grecia ar putea exista un impact“ în urma intrării Greciei în incapacitate de plată, a spus Ahmed Hassan, country managing partner la firma de consultanţă Deloitte România. Într-o astfel de situaţie în care percepţia asupra riscului unei ţări creşte, efectele se transmit mai departe către ratingul suveran al ţării şi către ratingul de credit al companiilor, mărind costurile cu împrumuturile pentru stat şi firme. „Există posibilitatea ca firmele româneşti care fac afaceri cu firme greceşti să fie tot mai puţin dispuse să lucreze pe datorie, iar companiile din Grecia să nu mai aibă la dispoziţie cash şi astfel să nu mai fie capabile să plătească. Va mai fi un impact asupra creanţelor existente, dar acesta n-ar trebui să fie o surpriză, pentru că riscul de default a fost deja absorbit de pieţe“, a adăugat Hassan. O problemă o ridică inflaţia din Grecia, în cazul în care aceasta va trece la drahmă. Dacă inflaţia accelerează necontrolat, va face importurile mai scumpe şi deci neatractive pentru greci. În schimb, exporturile grecilor devin mai ieftine în monedă străină. România a avut anul trecut exporturi de 738 milioane de euro în Grecia (locul 18 în clasamentul exporturilor). Sol­dul investiţiilor directe venite în România din Grecia era la sfârşitul anului 2013 de 1,9 mi­liarde euro. Consultantul de la Deloitte este însă de părere că defaultul nu va duce automat la eliminarea Greciei din uniunea monetară. „Posibila intrare în incapacitate de plată nu înseamnă neapărat că Grecia va părăsi zona euro. În opinia mea (pentru exportatorii români - n. red.) este relevantă doar moneda în care ar urma să fie făcute plăţile conform contractelor.“ Radu Bostan

7. La ce pericole se expun clienţii băncilor greceşti din România?

Băncile locale cu acţionariat grecesc au capital propriu, sunt reglementate de BNR, iar depozitele atrase sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), astfel că un eventual colaps al sistemului bancar elen ar trebui să aibă un impact limitat pe piaţa locală.

„Având în vedere că aşa-zisele bănci greceşti de la noi sunt de fapt bănci româneşti cu management românesc, dar cu acţionariat grecesc, lucrurile sunt simple. Nu există nici riscul de contagiune, întrucât în şase ani de criză populaţia din România a învăţat foarte multe lucruri despre raportul client-bancă şi s-a convins că sunt pregătite toate măsurile pentru a fi depăşit un impas. Totodată, 90% dintre deţinătorii din România au depozitele garantate de stat”, a explicat pentru ZF Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. Liviu Popescu

8. Ce se va întâmpla cu pieţele financiare europene?

Totul depinde de cât de bine vor rezista mecanismele de protecţie construite de BCE, de bănci şi de companii. Aşa cum au arătat evoluţiile de zilele trecute de pe pieţele de acţiuni şi obligaţiuni, orice puseu al crizei greceşti este întâmpinat cu scăderi. Vor exista, cu siguranţă, speculatori care vor încerca să profite de temerile şi de incertitudinile de pe burse.

9. Ce consecinţe vor avea problemele Greciei asupra cursului de schimb?

Turbulenţele recente din Grecia i-au împins pe unii investitori spre francul elveţian, ducând ieri la aprecierea acestuia. Francul, ca şi euro în timpul crizelor anterioare, este considerat un activ sigur. Euro, chiar şi în momentele în care criza datoriilor a adus Grecia în pragul ieşirii din zona euro, s-a apreciat. Însă euro a scăzut marginal faţă de dolar ieri în pofida temerilor privind situaţia Greciei, jucătorii suspectând că unele bănci centrale susţin moneda unică, consideră analiştii de la Piraeus. Investitorii de pe piaţa valutară urmăresc cu atenţie sporită ştirile legate de situaţia Greciei, astfel că orice schimbare se observă imediat la nivelul cursului de schimb. Marţi, când pieţele financiare au reacţionat negativ la un nou episod din războiul politic dintre Grecia şi zona euro, leul, zlotul polonez şi forintul maghiar au pierdut teren în faţa euro. Liviu Popescu

10. Ce consecinţe politice va avea criza grecească?

Partidele extremiste, radicale sau antisistem sunt cu ochii pe ceea ce se întâmplă cu Grecia. În cazul în care creditorii cedează primii şi fac compromisuri semnificative pentru a împiedica Grecia să iasă din zona euro, formaţiunile de genul SYRIZA din Spania, Portugalia şi Italia vor cere ca ţările lor să ridice pretenţii. Ieşirea Greciei din zona euro va da apă la moară formaţiunilor antieuro şi mai ales celor care militează pentru ieşirea din Uniunea Europeană, cum ar fi cele din Marea Britanie. Partidele extremiste, radicale sau antisistem au acum o putere în politicile europene mai mare ca niciodată.
zf.ro