CET Govora şi BERD vor organiza o întâlnire de prezentare a proiectului centralei pe biomasă

Zilele trecute, reprezentanţii CET Govora şi-au exprimat interesul pentru obţinerea sprijinului din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în vederea implementării şi co-finanţării unei centrale de co-generare pe biomasă (de 18,5 MWh şi 4,6 Mwe). CET Govora urmăreşte să dezvolte un parteneriat cu un investitor privat selecţionat în urma unei licitaţii publice internaţionale. Operatorul privat selecţionat va fi responsabil pentru proiectarea, finanţarea, construirea şi operarea centralei, urmând să comercializeze apă caldă către CET Govora, electricitate şi certificate verzi pe pieţele corespunzătoare (având în vedere că electricitatea produsă pe bază de biomasă beneficiază de certificate verzi în cazul în care centrala pe biomasă obţine acreditarea ANRE înainte de 31 decembrie 2016). În măsura în care îndeplinesc condiţiile specifice ale băncii, investitorii privaţi vor putea de asemenea să acceseze finanţare din partea BERD. Se intenţionează ca acest contract să fie atribuit cât mai repede posibil în 2015, iar centrala pe biomasă va trebui să obţină acreditarea necesară din partea ANRE înainte de 31 decembrie 2016. Joi, 2 aprilie 2015, CET Govora şi BERD vor organiza o întâlnire de prezentare a proiectului centralei pe biomasă în Bucureşti. Toţi investitorii interesaţi să participe în procedura viitoare de selecţie sunt invitaţi să participe. În cadrul procesului de modernizare, una din soluţiile definite în cadrul CET Govora pentru eliminarea zgurii, ca deşeu din procesul de ardere, şi ca alternative cu impact economic pozitiv este posibilitatea arderii împreună cu un amestec de biomasă lemnoasă în vederea constituirii unui combustibil alternativ compatibil a fi ars cu lignitul. Potrivit unui raport tehnic întocmit de CET Govora, modelul experimental de preluare a zgurii a fost dezvoltat, prin forţe proprii, la Cazanul 7. Preluarea zgurii se face imediat înainte de deversarea în canalul tehnologic în zona actualului concasor de zgură stânga al Cazanului 7. Dirijarea zgurii stânga-dreapta se face cu ajutorul unui sibar manual. Odată cu acţionarea sibarului se va avea în vedere şi alimentarea sau oprirea apei de transport zgură în lungul canalului tehnologic. S-a optat pentru un sistem manual de acţionare şi nu unul automat avându-se în vedere disponibilitatea mare a benzii transportoare la care se poate face revizie în timpii de staţionare ai cazanului. Banda extrage şi transportă materialul din punctul de deversare până la un siloz de 13 mc amplasat la cota plus 6,35 metri pe o structură de susţinere proprie. Una dintre ţintele principale ale primei etape a fost constituirea unui stoc de referinţă zgură, destinat studiului ulterior. Stocul de referinţă a fost depozitat la capătul stivei de cărbune nr. 4, în imediata apropiere a viitoarei construcţii a sistemului de benzi de alimentare cu cărbune a buncărilor cazanelor cu funcţionare pe cărbune. În paralel, s-au studiat aspecte conexe ale arderii în cazane cu particularităţi legate de experienţa CET Govora în domeniul arderii biomasei. Tratarea arderii a urmărit următoarele aspecte: tehnici de creştere a eficienţei energetice în centralele pe cărbune; arderea mixtă a biomasei cu combustibili fosili; opțiunile tehnice pentru arderea simultană a cărbunelui și biomasei într-o centrală de mare putere; riscurile datorate arderii mixte într-o centrală existentă; posibilitatea valorificării energetice a zgurii în centralele electrice din România în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice. În finalul raportului tehnic se prezintă consideraţii asupra sistemelor de monitorizare şi control pentru tehnologia optimă cu particularizare pentru sisteme de achiziţie de date (SAD) multicanal pentru controlul temperaturii. Principala activitate a etapei a doua a proiectului este aceea de demonstrare la nivel de studiu de fezebilitate a implementării tehnologiei de valorificare energetică a zgurei rezultate din procesul de ardere a cărbunelui de la o centrală termoenergetica. Pe lângă studiul de fezabilitate s-au eleborat şi memorile tehnice aferente obţinerii certificatului de urbanism. Studiul de fezabilitate a întărit faptul că proiectul propus are caracter inovativ, punând în evidenţă următoarele: creşterea estimată a randamentului energetic al cazanului de 2,3%; economia de combustibil (lignit) duce la diminuarea proporţională a emisiilor poluante, inclusiv de gaze cu efect de seră în atmosferă; instalaţiile de evacuare separată a zgurii poate fi considerată o soluţie tehnologică mai simplă şi mai eficientă energetic faţă de soluţia de evacuare la canal în bazinul Bagger şi extragerea cu pompele urmată de uscarea prin centrifugare, dacă luăm în considerare adâncimea bazinelor Bagger şi concentraţia de maxim 10% al zgurii în apă pentru antrenarea acesteia cu pompele centrifugale; transportul zgurii umectate cu camionul direct în depozitul de cenuşă în caz de incompatibilitate a zgurii pentru ardere este perfect acceptabil din punct de vedere al legislaţiei de mediu şi mai economic dacă avem în vedere că se reduce la minim masa de apă transportată; CET Govora urmează să creeze un sistem de aprovizionare şi prelucrare a biomasei care poate deservi ambele proiecte de producere de energie din resurse regenerabile aflate în desfăşurare (în urma experimentării proiectul va putea fi generalizat la centralele pe cărbune din România). CET Govora reprezintă singura sursă de energie termică sub formă de abur industrial pentru Platforma Industrială Sud şi energie termică sub formă de apă fierbinte pentru consumatorii urbani racordaţi la sistemul centralizat de termoficare din municipiului Râmnicu Vâlcea. CET Govora realizează şi distribuţia de agent termic de încălzire şi apă caldă de consum în apartamentele racordate din municipiul Râmnicu Vâlcea, precum şi din oraşele învecinate, Băile Olăneşti şi Călimăneşti. Producţia de energie electrică şi termică se realizează la CET Govora în cogenerare pe bază de cărbune aprovizionat de la Exploatarea Minieră Berbeşti, cu adaos de gaze naturale sau păcură pentru susţinerea arderii cărbunelui în focar. Activitatea curentă de producţie s-a desfăşurat continuu în anul 2014 în condiţii de siguranţă pentru consumatorii industriali şi pentru consumatorii de tip urban. În condiţiile comerciale şi economice dificile de la SC Oltchim SA, la CET Govora s-au înregistrat scăderi ale cererilor de consum de abur industrial, dar şi mari neîncasări ale facturilor la livrarea de abur. În scopul de a reduce costurile cu depozitarea cenuşii şi pentru păstrarea capacităţii de depozitare (deja limitate), CET Govora a livrat cenuşă pentru fabricile de ciment la nivelul cererii celor trei mari producători din România. CET Govora a realizat recertificarea cenuşii ca produs „cenuşă pentru betoane”, conform standardelor de construcţii, produs care este înscris în registrul unic al consiliului tehnic pentru construcţii. Astfel, a fost livrată peste 30% din cenuşa produsă de către CET Govora. În anul 2014 au fost aprovizionate 2.500 tone de biomasă pentru coardere cu cărbunele în scopul de a reduce emisiile poluante de dioxid de carbon. În urmă cu un an, bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2014 al CET Govora, întocmit în conformitate cu Ordinul nr. 2032/19 decembrie 2013, a fost aprobat prin decizia Consiliului de Administraţie al CET Govora şi prin Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 63/30 mai 2014. Cauza principală de nerealizare a veniturilor estimate de către CET Govora la perioada analizată se datorează în principal reducerii consumului de abur la principalii consumatori. De asemenea, cantitatea de energie electrică produsă în cogenerarea de înaltă eficienţă de CET Govora, pentru care s-a acordat bonus de cogenerare, este mai mică decât cea luată în calcul la fundamentare.

Petre Coman