Senatorul Dan Niţu este împotriva desfiinţării unor instanţe şi parchete

Zilele trecute, senatorul liberal Dan Niţu a formulat o interpelare adresată lui Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei, pe tema desfiinţării unor instanţe şi a parchetelor de pe lângă acestea: „În data de 10.02.2014, Guvernul a transmis Parlamentului proiectul de lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea. Potrivit expunerii de motive, la elaborarea proiectului de lege au stat la bază următoarele considerente: recomandarea Comisiei Europene cuprinsă în Raportul privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare; rapoartele anuale privind activitatea instanţelor şi parchetelor, elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii, care au fost analizate în corelare cu Raportul privind concluziile grupului de lucru interinstituţional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, raport întocmit pe baza următoarelor criterii: volumul de activitate în perioada de referinţă 2009-2012, maximum 3.500 de cauze; circumscripţiile teritoriale şi posibilităţile de rearondare a localităţilor în cazul instanţelor şi parchetelor desfiinţate; infrastructura (rutieră, feroviară), distanţele de parcurs până la sediile instanţelor şi parchetelor la care vor fi arondate localităţile din cadrul instanţelor /parchetelor desfiinţate; situaţia sediilor instanţelor sub aspect juridic şi funcţional şi cheltuielile înregistrate; numărul de locuitori deserviţi de instanţele/parchetele analizate; schema de personal şi gradul de ocupare al acestora. Intrarea în vigoare, începând cu data de 1 februarie 2014, a noului Cod Penal şi noului Cod de Procedură Penată, care presupune resurse suplimentare sub aspectul schemelor de personal. Actualul context economico-social care impune raţionalizarea şi limitarea cheltuielilor bugetare. Având în vedere aspectele menţionate, apreciez inoportună desfiinţarea Judecătoriei Bălceşti pentru următoarele considerente: recomandările Comisiei Europene cu privire la raţionalizarea instanţelor nu trebuie aplicate în abstract, ci prin raportare la realităţile socio-economice din ţară şi la circumstanţele concrete şi specifice în care îşi desfăşoară activitatea instanţele române, al căror volum de activitate este cu mult peste cel al altor instanţe europene. Problema restructurării instanţelor trebuie abordată astfel încât măsurile ce se vor adopta să conducă la eficientizarea şi creşterea calităţii actului de justiţie, în beneficiul cetăţeanului. Or, acest deziderat nu se poate realiza având ca premisă tocmai îndepărtarea justiţiei de cetăţean - efect imediat al desfiinţării instanţelor. în acest mod, va dispărea chiar raţiunea pentru care instanţele mici au fost înfiinţate - aceea a apropierii justiţiei de cetăţean - iar justiţiabilii vor fi nevoiţi să suporte distanţe şi implicit costuri mai mari. Plafonul de 3.500 de cauze, criteriu considerat ca unul de selecţie, nu este menţionat în recomandările Comisiei Europene, acestea făcând referire doar la restructurarea instanţelor şi a parchetelor, precum şi la refacerea echilibrului dintre numărul de angajaţi şi volumul de muncă. Folosirea criteriului numărului de cauze/instanţă/parchet, în dovedirea ineficienţei este o premisă fundamental greşită, întrucât criteriul obiectiv trebuie să fie reprezentat de încărcătura cu dosare a fiecărui magistrat, celeritatea soluţionării cauzelor, calitatea activităţii desfăşurate de fiecare membru al personalului instanţei. Calitatea actului de justiţie este reprezentată de indicele de casări şi de indicatorii de operativitate, care nu au fost trataţi în mod corespunzător, dar în legătură cu care se susţine artificial că un mediu profesional sănătos există numai la instanţele de mari dimensiuni. Trebuie precizat faptul că, deşi Judecătoria Bălceşti a fost propusă în vederea desfiinţării, la o examinare a instanţelor din ţară, se constată că au fost menţinute instanţe care au în schemă un număr de judecători mai mic de numărul minim de 4 judecători şi un volum de activitate identic sau mai mic, dar în favoarea cărora au pledat celelalte criterii. Judecătoria Bălceşti răspunde criteriului prioritar de asigurare a accesului la justiţie potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Evaluarea Justiţiei (CEPEJ) pentru un număr de circa 45.000 de locuitori, populaţie corespunzătoare unui număr de 14 comune, 128 de sate şi oraşului Bălceşti. Raportând numărul de judecători la numărul populaţiei din circumscripţia Judecătoriei Bălceşti, se constată că se depăşeşte media naţională, respectiv un judecător la circa 9.000 de locuitori, faţă de un judecător la 5.263 de locuitori cât s-a stabilit că ar fi optim (19 judecători la 100.000 locuitori). Oraşul Bălceşti este situat la o distanţă de 85 km faţă de Rm. Vâlcea (reşedinţa judeţului), 42 km faţă de Municipiul Craiova, judeţul Dolj, 50 km faţă de municipiul Drăgăşani si 80 km de oraşul Horezu, oraşe unde există instanţe judecătoreşti. În ceea ce priveşte distanţele dintre judecătoria Bălceşti şi comunele arondate acesteia, cea mai îndepărtată comună se află la o distanţă de aproximativ 40 km, ceea ce face ca serviciile oferite de această instanţă să fie aproape de toţi cetăţenii arondaţi. În situaţia desfiinţării Judecătoriei Bălceşti, acest lucru ar implica rearondarea localităţilor ce sunt în prezent deservite de instanţă altor judecătorii - Judecătoria Drăgăşani sau Judecătoria Horezu - ceea ce ar duce la următoarele inconveniente: îndepărtarea actului de justiţie de cetăţean, deoarece s-ar ajunge ca cetăţenii ce locuiesc în cele mai îndepărtate localităţi să se deplaseze la una din cele două instanţe anterior menţionate pe o distanţă de circa 80-90 km (trebuie menţionat ca o rearondare a localităţilor din circumscripţia Judecătoriei Bălceşti către alte instanţe ar crea justiţiabililor probleme de acces la instanţă, având în vedere că în zonă nu există sisteme alternative de transport, respectiv infrastructură feroviară etc); creşterea cheltuielilor cu logistica şi resursele umane; imposibilitatea de a se da o altă destinaţie sediului instanţei - proprietate a Ministerului Justiţiei, întrucât autorităţile administraţiei publice locale deţin propriile spaţii care sunt suficiente, mai ales după desfiinţarea în 2011 a Spitalului Orăşenesc; instanţele la care personalul judecătoriei ar fi relocat nu deţin spaţii care să permită preluarea personalului instanţei, precum şi a cetăţenilor arondaţi, având în vedere că Judecătoriile Drăgăşani şi Horezu funcţionează în clădiri foarte vechi şi la care nu s-au făcut reparaţii de foarte mulţi ani, comparativ cu Judecătoria Bălceşti ce deţine un spaţiu adecvat asigurării de servicii la un nivel ridicat. Imobilul în care se desfăşoară activitatea instanţei este proprietatea Ministerului Justiţiei şi este amplasat în centrul oraşului Bălceşti, oferind toate condiţiile pentru desfăşurarea optimă a activităţii. Clădirea este construită într-un stil modern, structurată pe trei niveluri, oferind un spaţiu generos pentru arhivarea dosarelor, mobilierul fiind adecvat desfăşurării normale a activităţii judecătoriei. Imobilul în care se desfăşoară activitatea judiciară dispune de o sală de judecată dotată corespunzător cu aparatură tehnică de înregistrare a şedinţelor, computer pentru tehnoredactarea declaraţiilor si o a doua sală în curs de amenajare, de spaţiu pentru persoanele private de libertate, de 4 spaţii destinate birourilor judecătorilor, incluzând cabinetul preşedintelui instanţei, de 4 spaţii destinate activităţii grefierilor de şedinţă şi de spaţii în care sunt amplasate biroul de informare şi relaţii publice, arhiva şi registratura, biblioteca, arhiva depozit şi camera serverelor. în sediul instanţei funcţionează un birou pentru avocaţi şi un birou pentru personalul jandarmeriei. Suprafaţa totală a imobilului este de 1300 mp., spaţiu ce nu este folosit la capacitate maximă în prezent şi care poate să facă faţă oricăror cerinţe pe care le va impune desfăşurarea activităţii oricărei instanţe. Judecătoria Bălceşti beneficiază şi de două apartamente situate în oraşul Bălceşti, destinate personalului instanţei care nu are domiciliul în localitate. Judecătorii sunt repartizaţi câte unul/doi într-un birou, iar grefierii sunt repartizaţi în birouri câte doi sau trei, în funcţie de mărimea spaţiului. Instanţa este dotată cu echipamente informatice suficiente pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime şi cu un autoturism marca Skoda Octavia. În ceea ce priveşte noul Cod Penal şi noul Cod de Procedură Penală, în special raportându-ne la problematica aplicării legii penale mai favorabile, precum şi la noile instituţii ale judecătorului de drepturi şi libertăţi şi judecătorului de cameră preliminară, numărul de 5 judecători al instanţei este suficient, întrucât Judecătoria Bălceşti nu are în circumscripţie niciun penitenciar, iar incompatibilitatea între funcţiile menţionate nu operează în abstract, ci doar în aceeaşi cauză. Astfel, judecătorii instanţei îşi pot desfăşură activitatea potrivit planificărilor lunare, cu respectarea cazurilor de incompatibilitate prevăzute de lege. Raportat la aspectul financiar, desfiinţarea Judecătoriei Bălceşti nu va duce nicidecum la raţionalizarea şi limitarea cheltuielilor bugetare, ci, dimpotrivă, la costuri mai mari. Un calcul simplu arată că cheltuielile de deplasare a personalului instanţei către instanţa care va prelua competenţa Judecătoriei Bălceşti ar depăşi lunar suma de 13.000 lei, la care s-ar adăuga, în continuare, cheltuielile cu întreţinerea clădirii, întrucât, în oraşul Bălceşti, unei astfel de clădiri i se poate găsi cu greu o altă destinaţie. De asemenea, se produc dezechilibre bugetare la nivelul administraţiilor locale, ştiut fiind faptul că justiţia produce venituri bugetare şi nu este numai consumatoare de resurse. Având în vedere toate acestea, desfiinţarea Judecătoriei Bălceşti va duce la scăderea operativităţii si eficienţei actului de justiţie, prin îndepărtarea acestuia de justiţiabili, şi la creşterea cheltuielilor cu administrarea justiţiei, iar nu la diminuarea cheltuielilor, aşa cum se preconizează în măsurile prevăzute de Ministerul Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii prin programul de restructurare si eficientizare a sistemului judiciar. Am luat cunoştinţă şi de memoriul şi scrisoarea deschisă a autorităţilor locale cu privire la desfiinţarea Judecătoriei Bălceşti şi consider că nu este întemeiată propunerea făcută de Guvernul României în ceea ce priveşte această instanţă, din moment ce criteriile menţionate pledează fară putinţă de tăgadă în sprijinul ideii de menţinere a Judecătoriei Bălceşti, iar nicidecum pentru desfiinţarea acesteia. Aşadar, vă solicit, domnule ministru, să reconsideraţi conţinutul proiectului de lege şi să susţineţi eliminarea poziţiei nr. 29 din Anexa nr. 1, în sensul continuării activităţii Judecătoriei Bălceşti şi a parchetului de pe lângă aceasta”.